Industria farma mondială a fost capabilă să dezvolte mai multe vaccinuri împotriva COVID-19 într-un timp record. A fost pus oare profitul pe primul loc, în detrimentul vieţilor omeneşti?, se întreabă Deutsche Welle.
Anul trecut, Albert Bourla, CEO-ul gigantului farma Pfizer, s-a aflat în faţa unei alegeri şi a decis să-şi asume un risc masiv. În loc de a participa la Operation Warp Speed, iniţiativa americanilor pentru crearea de mai multe vaccinuri cât mai rapid posibil, acesta a preferat să rămână independent.
Bourla a decis să investească 2 mld. dolari în BioNTech, un start-up din vestul Germaniei, iar instinctul său s-a dovedit a fi corect, start-up-ul venind cu formula pentru primul vaccin anticoronavirus aprobat de SUA, UE şi alte guverne.
Pentru mulţi, Bourla şi fondatorii BioNTech Özlem Türeci şi Ugur Şahin sunt eroi în lupta lumii împotriva coronavirusului. Companiile mai colaboraseră pentru un vaccin antigripal în 2018. Pfizer îşi are începuturile în 1849, iar astăzi compania are peste 100.000 de angajaţi, iar unul dintre cele mai vândute medicamente ale sale este Viagra.
Acum, adevăratul test ar putea fi doar la început pentru companie ca şi pentru întreaga industrie farma care a fost adesea acuzată că este mai interesată de profit decât de salvarea de vieţi.
În contextul ritmului lent de imunizare din Europa, una dintre critici priveşte zgârcenia UE. Peter Liese, membru al Parlamentului European şi medic, respinge însă acest argument, spunând că de fapt Pfizer a exercitat presiune pe Comisia Europeană. „Se pare că Pfizer nu a vrut iniţial să accepte ceva ce este lege în Europa, că atunci când este făcută o greşeală şi cineva suferă, trebuie să existe răspundere“.
„Cei de la Pfizer nu au reuşit să respingă în mod satisfăcător acuzaţia că pun profitul mai presus decât sănătatea“.
Pfizer a stârnit nemulţumire şi în Argentina. Deşi 6.000 de argentinieni au participat la un studiu al companiei, nicio singură doză nu a fost administrată până acum în această ţară de la aprobarea vaccinului companiei. Oficiali guvernamentali din această ţară susţin de asemenea că nu au ajuns la un acord cu Pfizer privind răspunderea. Pfizer a argumentat că negocierile au eşuat pentru că Argentina nu a vrut să suporte costurile transportului vaccinului.
Negocierile cu Pfizer au fost dure şi pentru Peru. Godofredo Talavera Chavez, preşedinte al federaţiei medicale din Peru, spune că strategia companiei nu este o surpriză. „Pfizer are o abordare mercantilistă. Şi-au folosit puterea pentru a vinde Viagra şi procedează la fel cu vaccinul“.
Doctorul danez Peter C. Gotzsche, unul dintre cei mai mari opozanţi ai industriei farma, spune că nu ar trebui să existe patente pentru vaccinuri. „Acestea nu ar trebui să fie o marfă, ci ceva produs pentru bunul general“.
Elisabeth Massute, din cadrul Medici fără Frontiere, consideră că guvernele ar trebui să adopte o poziţie mai fermă faţă de aceste companii.
Un lucru deciziv pentru reputaţia industriei pe termen lung ar fi dacă aceasta este de acord să renunţe la patente. Pfizer insistă deocamdată pe rezervarea drepturilor de proprietate intelectuală. Protecţia este relevantă din mai multe motive, potrivit companiei.
Massute însă nu consideră că argumentele companiei sunt valide. „Dacă te uiţi la cei care au descoperit insulina, patentul a fost vândut pentru suma simbolică de un dolar. Sau cercetătorul care a dezvoltat vaccinul polio şi a întrebat: "Poţi patenta soarele?" Sănătatea nu se încadrează în regulile tradiţionale ale sistemului pentru că vieţile omeneşti nu au un preţ“.
