Business Internaţional

În Danemarca, cei care-şi duc banii la bancă plătesc dobândă, iar în Germania băncile îi gonesc pe clienţii cu conturi mari. Dobânzile negative distrug un tabu: netaxarea depozitelor

În Danemarca, cei care-şi duc banii la bancă plătesc dobândă, iar în Germania băncile îi gonesc pe clienţii cu conturi mari. Dobânzile negative distrug un tabu: netaxarea depozitelor

Depozitele danezilor sunt bombardate cu dobânzi negative, însă oamenii beneficiază de unele dintre cele mai ieftine ipoteci din lume.

Autor: Bogdan Cojocaru

03.03.2021, 18:57 90140

Banca centrală daneză a dus dobânzile sub zero pentru prima dată în 2012 pentru a proteja ancorarea coroanei de euro ♦ Băncile din zona euro şi din Elveţia nu simt efectul complet al dobânzilor negative asupra depozitelor pe care le constituie la băncile centrale datorită unui sistem de diferenţiere.

Ori de câte ori vreo bancă din Germania sau Elveţia decide să-şi calce pe inimă şi să aplice dobânzi negative depozitelor, adică să-i taxeze pe cei care-şi lasă banii în grija lor, ştirea tinde să creeze senzaţie. În Danemarca, toate băncile mari au început să perceapă dobânzi cu minus pentru depozitele de retail.

În economii mature, de la Japonia la cele din zona euro, băncile se plâng că dobânzile negative, un instrument folosit de băncile centrale în lupta cu recesiunea, le erodează profiturile şi le alungă investitorii, care renunţă la acţiunile şi la depozitele bancare şi fug să caute alte active.

În Japonia, o economie cu creştere lentă, banca centrală are în vedere posibilitatea unor incursiuni şi mai adânci în teritoriul negativ, în timp ce Banca  Angliei pregăteşte sectorul financiar pentru posibilitatea introducerii dobânzilor cu minus.

Banca centrală a Noii Zeelande a făcut deja pregătirile necesare în acest sens. Însă în Danemarca, ai cărei bancheri sunt pionierii dobânzilor negative, acestea au devenit noul normal. Rezultatele financiare pentru trimestrul  patru al anului trecut arată că cele mai mari instituţii de credit din ţară au început să ceară dobânzi pentru depozite de retail mai mari de 13.000 de euro, scrie Bloomberg.

Karen Frosig, directorul executiv al Sydbank, spune că industria bancară daneză a reuşit în sfârşit să normalizeze ceva ce a rămas tabu în celelalte părţi ale lumii. „Nu se mai face gălăgie din cauza asta, ceea ce este grozav“, a povestit ea. „Surplusul de depozite la banca mea este acum de peste 30 de miliarde de coroane (4 miliarde euro) şi nu ne putem permite să nu taxăm aceşti bani.“

Danemarca experimentează cu dobânzile negative de mai mult timp decât oricare altă ţară.  Banca centrală daneză a dus dobânzile sub zero pentru prima dată în 2012 pentru a proteja ancorarea coroanei de euro.

Iniţial, băncile comerciale s-au temut de furia clienţilor. Dar cu timpul, apele s-au calmat, iar băncile au acceptat noua realitate. Până în 2015 câţiva pionieri au făcut pasul de a-i taxa pe deponenţii-companii.

În prezent, toate marile bănci daneze au impus dobânzi negative pentru conturile corporate şi de retail. Oficialii băncii centrale sunt optimişti că schimbarea de atitudine a băncilor comerciale va face ca politica monetară să fie şi mai eficientă. Frosig, de la Sydbank, spune că prin această practică pe de o parte se pierde, dar pe de alta se şi câştigă. „Este ca o stradă cu două sensuri de mers. Depozitele danezilor sunt bombardate cu dobânzi negative, însă oamenii beneficiază de unele dintre cele mai ieftine ipoteci din lume. Totul se potriveşte.“

În zona euro, Banca Centrală Europeană anunţa în august că efectul de transmisie a dobânzilor negative la gospodării a rămas „neglijabil“ în condiţiile în care băncile comerciale ezitau în a împărţi costurile cu clienţii de retail. Stefan Gerlach, economist-şef la EFG Bank din Zürich, spune că persistă îngrijorarea că taxarea clienţilor va afecta în cele din urmă afacerile băncilor.

„Băncile cred că este mai bine pentru afacere să absoarbă o parte din pierderi acum în speranţa că astfel vor menţine relaţiile cu clienţii pe termen lung.“

Băncile din zona euro şi din Elveţia nu simt efectul complet al dobânzilor negative asupra depozitelor pe care le constituie la băncile centrale datorită unui sistem de diferenţiere. Guvernatorul băncii centrale daneze Lars Rohde a respins în 2019 rugăminţile băncilor de a introduce un mecanism similar. În acel an, BCE a revenit asupra dobânzilor negative, o politică menită să stimuleze economia forţând băncile să transforme în credite banii care stau degeaba în depozitele de la banca centrală.  Instituţia a introdus atunci un sistem prin care dobânzile negative sunt aplicate diferit unor părţi diferite din capitalul păstrat de bănci la banca centrală. Unele din aceste rezerve nu sunt taxate deloc. În Danemarca, unele bănci au anunţat deja că ar putea coborî pragul depozitelor de la care vor cere dobânzi negative.

În Irlanda, dobânzile negative s-au dovedit o afacere bună pentu cel puţin o bancă. Bank of Ireland, una dintre cele mai mari instituţii de credit din această ţară, şi-a triplat anul trecut depozitele cu dobânzi sub zero constituite de clienţi, de la 2,7 miliarde de euro în 2019 la 8,5 miliarde de euro, scrie MarketWatch. Pe baza a ceea ce clienţi au plătit pentru depozite, banca şi-a redus costurile de finanţare cu 31 de milioane de euro anul trecut.

Bank of Ireland intenţionează să atragă şi mai multe depozite. În prezent, ea cere dobânzi negative pentru banii daţi în grija ei de companii şi de clienţii de retail bogaţi. Nivelul minim al depozitelor taxate este de 2,5 milioane  euro, potrivit Irish Times. Pragul ar putea fi coborât la un milion de euro.

În alte părţi ale Europei, băncile sunt mai reticente în a taxa depozitele clienţilor.

Însă în faţa valului de bani economisiţi de europeni în pandemie, încălcarea tabuului trecerii dobânzilor negative asupra clienţilor devine o necesitate, notează The Wall Street Journal. Pentru a evita acest lucru, băncile le cer clienţilor noi să-şi ducă banii în altă parte şi chiar îi ajută să se decidă unde.

AFACERI DE LA ZERO