Business Internaţional

În Europa de Est, energie nepoluantă înseamnă centrale nucleare, iar combustibilii fosili, inclusiv cărbunele şi gazele, nu sunt nici de departe morţi

În Europa de Est, energie nepoluantă înseamnă centrale nucleare, iar combustibilii fosili, inclusiv cărbunele şi gazele, nu sunt nici de departe morţi

Luna aceasta, statele europene au aprobat un fond de mai multe miliarde de euro pentru tranziţia verde care are ca scop protejarea comunităţilor vulnerabile de impactul economic al transformării sectoarelor industriale poluatoare. Principalii beneficiari vor fi Polonia, Germania şi România.

Autor: Bogdan Cojocaru

05.03.2021, 00:08 6094

♦ În Ungaria, secretarul de stat pentru afaceri europene Attila Steiner a declarat la începutul săptămânii că „planul nostru este de a ajunge până în 2030 la o neutralitate a emisiilor de CO2 de 90%“ ♦ Şase state membre ale UE sunt aşteptate să renunţe la cărbune până în 2025: Franţa (2022), Portugalia (2022), Slovacia (2023), Irlanda (2025) şi Italia (2025) ♦ Polonia a fost singura ţară din UE care nu s-a angajat la neutralitate climatică până în 2050 atunci când blocul a stabilit această ţintă, în 2019.

Ungaria, o ţară care şi-a făcut un obicei din a-şi depăşi obiectivele pentru energie nepoluantă, a devansat data la care va închide şi ultima termo­centrală pe cărbune din 2030 în 2025. Polonia, cea mai mare economie est-europeană, va renunţa la cărbune abia peste 30 de ani. Ambele state intenţionează să înlocuiască termocentralele cu reactoare nucleare şi centrale pe gaze.

Ungaria este o ţară săracă în resurse naturale, mai ales în cele necesare producerii de energie electrică. Spre exemplu, în 2018 îşi acoperea cu importuri aproape jumătate din necesarul de cărbune şi 90% din cel de gaze naturale.

Tranziţia energetică pentru atingerea neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon la care s-au angajat iniţial mai toate statele membre ale Uniunii Europene, o excepţie notabilă fiind Polonia, dă prilejul Ungariei să-şi modernizeze sectorul energetic. Această ţară va renunţa la cărbune şi în schimb se va concentra pentru producerea de energie pe extinderea industriei nucleare, având deja o centrală nucleară în funcţiune, pe centrale solare, dar şi pe gaze naturale, combustibil folsil la care acum are acces din mai multe surse, nu doar din Rusia.

Polonia, ţară aflată între primii zece producători de cărbune la nivel mondial, al cărei vis de a deveni mare producător de gaze de şist s-a spulberat în urmă cu câţiva ani şi care nu are reactoare nucleare, mizează deocamdată pentru următorul deceniu tot pe cărbune. Acest combustibil are o pondere de 75-80% în producţia de energie, nivel mai mic în UE doar decât cel din Germania, notează Deutsche Welle. Însă Varşovia are intenţia de a construi mai multe centrale nucleare şi vrea  să înlocuiască treptat termocentralele cu ferme eoliene offshore şi centrale care ard gaze naturale.

În Ungaria, secretarul de stat pentru afaceri europene Attila Steiner a declarat la începutul săptămânii că „planul nostru este de a ajunge până în 2030 la o neutralitate a emisiilor de CO2 de 90%“, scrie Euractiv. Ţinta UE este o neutralitate totală până în 2050. Oficialul a explicat că Budapesta intenţionează să-şi atingă ţinta menţinându-şi capacitatea de generare nucleară şi majorând capacitatea de energie solară la 6 GW, nivel de trei ori mai mare decât capacitatea nucleară actuală.

„Iar în al treilea rând, vrem să închidem ultima noastră termocentrală pe cărbune până în 2025 - centrala Matra“, a adăugat Steiner, explicând că Ungaria va folosi fonduri UE pentru recalificarea profesională a muncitorilor afectaţi de închidere. Kathrin Gutmann, director de campanie al organizaţiei Europe Beyond Coal, a interpretat decizia guvernului maghiar ca pe un semn al „prăbuşirii industriei cărbunelui din Europa“. Termocentrala Matra, de 884 MW, ar trebui să cedeze locul unei centrale solare de 200 de MW, spun organizaţiile de mediu, iar acest lucru arată cum tranziţia la energie verde poate înlocui locurile de muncă din minele de cărbune cu noi oportunităţi. Însă la Matra va fi construită şi o centrală de 500 de MW care va arde gaze.

În afară de Ungaria, alte şase state membre ale UE sunt aşteptate să renunţe la cărbune până în 2025: Franţa (2022), Portugalia (2022), Slovacia (2023), Irlanda (2025) şi Italia (2025), potrivit Europe Beyond Coal.

Ungaria nu va renunţa prea curând la gazele naturale, având în vedere eforturile pe care le face pentru a avea acces mai facil şi mai ieftin la gazele importate din Rusia şi din Azerbaidjan. De asemenea, Budapesta este interestă şi de importul de gaze naturale lichefiate aduse cu vapoare-cisternă în diferite porturi din regiune. O altă prioritate a guvernului maghiar este extinderea centralei nucleare de la Paks cu tehnologie şi finanţare din Rusia. Paks, cu patru reactoare a câte 500 de MW fiecare, contribuie cu 50% la producţia de energie a ţării, notează Budapest Business Journal.

Polonia a fost singura ţară din UE care nu s-a angajat la neutralitate climatică până în 2050 atunci când blocul a stabilit această ţintă, în 2019, scrie Reuters.  Motivul au fost o industrie a cărbunelui încă masivă şi problemele sociale, dar şi electorale, pe care le-ar fi creat închiderea minelor. Însă de atunci guvernul a elaborat o  nouă strategie pentru energie. Iar preţul certificatelor de emisii de carbon au crescut.

Anul trecut, executivul şi sindicatele din minerit s-au înţeles asupra unui plan de a închide minele până în 2049. În ianuarie, capacitatea de energie solară instalată era triplă faţă de cea din urmă cu un an - o creştere de la 1,3 GW la 3,9 GW ajutată de subvenţiile generoase date de stat gospodăriilor care-şi montează panouri solare pe acoperişuri.

Companiile de energie mari, controlate de stat, se implică în tot mai multe proiecte de construire de ferme eoliene pe mare. Însă tot cărbunele este rege.

Recent, ministrul responsabil cu infrastructura energetică Piotr Naimski a declarat că Polonia îşi va închide centralele pe cărbune în următorii 30 de ani şi le va înlocui cu centrale pe gaze, ferme eoliene offshore şi centrale nucleare. Prima centrală va fi construită în nordul ţării, în Lubiatowo sau Zarnowiec, iar a doua în Belchatow, în centrul Poloniei, unde în prezent fumegă cea mai mare termocentrală pe lignit din Europa. Cea de-a treia centrală nucleară ar putea fi construită în Patnow. Primul reactor va deveni operaţional în 2033, iar construcţia primei centrale va începe în 2026, a spus Naimski. Strategia energetică prevede, de asemenea, ca până în 2040 Polonia să aibă instalată capacitate solară de 10-16 GW, capacitate eoliana onshore de 7-10 GW şi offshore de 8-11 GW. Capacitatea energetică totală instalată în Polonia este în prezent de 49 GW. Cum consumul de energie este aşteptat să crească, strategia pentru energie mizează pe construirea de capacităţi adiţionale în principal cu emisii zero. În aceste condiţii, ponderea cărbunelui în mixul energetic ar trebui să se reducă la 37-56% până în 2030 şi la 11-28% până în 2040. Varşovia s-a plâns adesea de costurile ridicate ale renunţării la cărbune şi la un moment dat a cerut UE finanţarea tranziţiei energetice poloneze.

Luna aceasta, statele europene au aprobat un fond de mai multe miliarde de euro pentru tranziţia verde care are ca scop protejarea comunităţilor vulnerabile de impactul economic al transformării sectoarelor industriale poluatoare. Principalii beneficiari vor fi Polonia, Germania şi România.

 
AFACERI DE LA ZERO