Business Internaţional

În Franţa şi Marea Britanie milionarii şi miliardarii sunt sub asediul partidelor muncitoreşti sau extremiste. Schimbările politice de anul acesta ar putea provoca un exod al superbogaţilor

În Franţa, şi dreapta extremă şi stânga radicală au ca promisiuni electorale majorarea salariilor, ieftinirea benzinei şi inversarea reformei pensiilor a lui Macron pentru a permite muncitorilor să se pensioneze mai devreme. Sunt schimbări costisitoare care trebuie finanţate de undeva. O soluţie este creşterea taxelor pe avere sau pe profit. De fapt, ce uneşte stânga şi dreapta este promisiunea de a taxa bogăţia.

În Franţa, şi dreapta extremă şi stânga radicală au ca promisiuni electorale majorarea salariilor, ieftinirea benzinei şi inversarea reformei pensiilor a lui Macron pentru a permite muncitorilor să se pensioneze mai devreme. Sunt schimbări costisitoare care trebuie finanţate de undeva. O soluţie este creşterea taxelor pe avere sau pe profit. De fapt, ce uneşte stânga şi dreapta este promisiunea de a taxa bogăţia.

Autor: Bogdan Cojocaru

29.06.2024, 17:22 729

Pentru milionarii şi miliardarii Franţei, mandatele preşedintelui Emmanuel Macron au fost bune. Averile au crescut chiar şi când inflaţia a erodat puterea de cumpă­rare a omului de rând. Pentru a-i încuraja pe bogaţi să investească mai mult în economie şi să creeze locuri de muncă, Macron a retras taxa pe avere în 2018, introducând în schimb un impozit fix de 30% pe venitul din economii, ceva de vis pentru ultrabogaţi.

În 2023 dovezile că această reformă a făcut bine economiei erau încă greu de găsit, potrivit Le Monde. Dar schimbarea a avut succes pe alt plan. Franţa lui Macron a devenit o ofertă de ne­refuzat pentru milionarii Marii Britanii. Londra şi-a pierdut încet averile în favoarea Parisului, care a urcat astfel până în vârful clasamentului celor mai mari centre financiare europene. Însă lucru­rile stau să se schimbe, şi în Franţa şi în Marea Brita­nie, iar cauzele sunt schim­bările politice adu­se de viitoa­rele alegeri.

Londra ar putea pierde mii de milionari într-un exod pro­vo­cat de posibilitatea ca labu­riştii să vină la putere. Aceş­tia iubesc taxele pe ave­re. De data aceasta, Parisul nu le va fi un refugiu deoa­rece în Franţa cei bogaţi s-ar putea trezi asediaţi de un posibil guvern format de partidul de extremă dreapta Adunarea Naţională al Marinei Le Pen. Nici tabăra de stânga, o alianţă de partide progresiste, socialiste şi comuniste, nu-i îndrăgeşte pe bogaţi.

Iar Franţa are mulţi, şi mulţi sunt din cate­goria celor ultrabogaţi. Anul trecut, Bernard Arnault, împăratul imperiulu luxului LVMH, a fost pentru un timp cel mai bogat om de pe Pământ, cu o avere de peste 211 miliarde dolari. În 2022, şase din cei mai bogaţi 10 eu­ropeni erau francezi, după cum a remarcat The Econo­mist. Şi dreapta extremă şi stân­ga radicală fraceză au ca promi­siuni electorale majorarea salariilor, ief­tinirea benzinei şi inversarea reformei pen­siilor a lui Macron pentru a permite muncito­rilor să se pensioneze mai devreme.

Sunt schimbări costisitoare care trebuie fi­nanţate de undeva. O soluţie este creşterea ta­xe­lor pe avere sau pe profit. De fapt, ce uneşte stân­ga şi dreapta este promisiunea de a taxa bo­găţia. Jordan Bardella, care are şanse mari să devină premier dacă Adunarea Naţională a lui Le Pen câştigă alegerile parlamentare, a indicat că în special trasportatorii navali vor fi ţintiţi cu impozite corporate mai mari, notează Bloom­berg. Şi tânărul politician nu intenţio­nează să se oprească acolo. Cele mai recente sondaje pentru prefe­rinţele electorale arată că partidul lui Le Pen şi alianţa stângii Noul Front Popular au primele şanse în alegerile în două runde pro­gramate pentru 30 iunie şi 7 iulie. Managerii de averi şi ex­perţii fiscali spun că dacă stânga sau dreapta câştigă, bogaţii Franţei ar putea părăsi ţara, luând cu ei investiţii, locuri de muncă şi venituri din taxe. Franţa are 13 miliardari, cu averi cu­mu­late de 522 miliarde dolari, conform Bloomberg Billionaires Index.

Pentru cei cu venituri de top, climatul politic s-a schimbat radical pentru prima dată în 1981. Cu câteva zile înainte de a deveni primul preşedinte socialist al Franţei postbelice, Francois Mitterrand a promis că îi va urmări pe cei cu „averi foarte mari care investesc în spe­culaţii imobiliare, lux şi diamante“, reflectând un disconfort cultural în rândul multor francezi faţă de manifestările ostentative de bogăţie.

Odată ajuns la Élysée, preşedintele a atacat în forţă cu naţionalizări, una fiind banca Rothschild din Paris. De asemenea, el a introdus impozitul pe avere – sau Impôts sur les Grandes Fortunes – o taxă anuală care se aplica la acea vreme ce­lor cu active de peste 3 milioane de franci (1,2 mi­lioane de euro în 2023). Politicile lui Mitterrand i-au determinat pe unii francezi să deschidă conturi bancare în străinătate şi au declanşat ceea ce un raport al Senatului a numit mai târziu „un val de exilaţi fiscali“ – oameni care şi-au luat lucrurile şi s-au mutat.

Un alt exod a urmat în 2013-14 sub preşedintele socialist Francois Hollande, ale cărui măsuri au inclus o suprataxă de scurtă durată de 75% pe câştigurile de peste 1 milion de euro. În cei 40 de ani de când impozitul francez pe avere a fost introdus pentru prima dată, acesta a fost eliminat, reintrodus şi modificat de administraţiile succesive. Şi a fost adesea în centrul dezbaterilor aprinse, mai ales în timpul campaniilor electorale. La Paris, Olivier Janoray, partener la firma de avocatură Arsene, spune că a primit mai multe apeluri de la clienţi anxioşi de când pe 9 iunie Macron a anunţat alegeri anticipate. „Bogaţii sunt mult mai mobili în 2024 decât în 1981. Şi mulţi au deja baze în mai mult de o ţară“, a explicat el. Din Marea Britanie au plecat circa 16.500 de milionari între 2017, la un an de la referendumul privind Brexitul, şi 2023, arată datele Henley & Partners, firmă de consultanţă în transferul investiţiilor. Pentru anul acesta, firma estimează că 9.500 de milionari se vor alătura exodului, goniţi de retragerea unor prevederi legale care permiteau bogaţilor să evite plata taxelor pe venituri realizate în străinătate şi de înlăturarea exceptării şcolilor private de la plata TVA de 20%. Laburiştii vor ca prin introducerea acestei taxe să finanţeze formarea de profesori noi în sistemul de stat. În acelaşi timp, ţările care vor primi cei mai mulţi milionari sunt Emiratele Arabe Unite şi SUA. Dar în SUA prinde contur o altfel de mişcare a milionarilor: Milionarii Patrioţi. Este vorba de o organizaţie cu peste 250 de americani cu venituri anuale mai mari de un milion de dolari sau cu averi de peste cinci milioane de dolari care cer taxe mai mari pentru bogaţi, inclusiv pentru ei. SUA au produs 500.000 de milionari noi anul trecut mulţumită creşterii burselor de acţiuni.