Guvernul Greciei, care se confruntă cu grave probleme financiare, intenţionează să concesioneze pe termen lung 28 de clădiri ale statului, printre care se numără birouri ale administraţiei fiscale, sedii ale ministerelor şi chiar sediul central al poliţiei din Atena, scrie publicaţia britanică The Telegraph.
Guvernul speră să strângă 30 milioane euro anual din concesionarea clădirilor statului pe perioade cuprinse între 20 şi 25 de ani. Pe lista proprietăţilor propuse pentru concesiune figurează principalele clădiri folosite de ministerele justiţiei, educaţiei şi culturii, 12 sedii ale administraţiei fiscale şi sediul central al poliţiei din Atena. Noile planuri vin în condiţiile în care Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) pun presiune pe statul elen pentru ca acesta să grăbească programul de privatizări.
Creditorii internaţionali au acordat Greciei primul ajutor financiar în mai 2010, iar pe cel de-al doilea în octombrie 2011, cele două pachete totalizând 240 miliarde euro. Delegaţiile UE şi FMI se află în Atena de la începutul săptămânii, acestea având programate întâlniri cu ministrul de finanţe, de interne, al muncii, al dezvoltării şi cu premierul Antonis Samaras.
Delegaţiile creditorilor internaţionali fac de asemenea presiuni pentru accelerarea implementării reducerilor de personal în sectorul public, cu toate că rata şomajului la nivel naţional se apropie de 27% şi că economia se află în recesiune din anul 2008. Reprezentanţii UE şi FMI condiţionează acordarea următoarei tranşe de 2,8 miliarde euro din luna aprilie de disponibilizarea a circa 150.000 de bugetari până în 2015, aproape un sfert din numărul total. În octombrie anul trecut, statul avea aproximativ 670.000 de angajaţi, fără includerea posturilor din companiile de stat.
În ultimele trei luni ale anului trecut, PIB-ul Greciei s-a redus cu 5,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor biroului de statistică din Grecia (Elstat), mai puţin decât estimările iniţiale de 6%. Autorităţile elene încearcă însă să găsească soluţii pentru stimularea creşterii economice. Grigoris Dimitriadis, consultantul ministerului dezvoltării privind strategia de export, a anunţat că se lucrează la un plan care vizează reducerea procedurilor birocratice pentru activitatea de export cu 50% şi a costurilor aferente cu 20% până în 2015, ceea ce va duce la majorarea exporturilor cu 10%, notează Kathimerini. De asemenea, măsura va determina creşterea PIB-ului cu aproximativ 1,7% şi înfiinţarea a 80.000 de locuri de muncă.
Economia Greciei s-a contractat cu peste 20% din anul 2008 până în prezent, iar scăderea ar putea ajunge la 25% înainte ca economia să revină pe creştere în a doua jumătate a acestui an.
Soluţia ar sta în reducerea birocraţiei şi plasarea banilor acolo şi când este nevoie de ei. Schulz a dat exemplul Greciei şi al investiţiilor în energie solară. Aici, dacă sunt urmate metodele tradiţionale, decizia este luată la Bruxelles, banii sunt mobilizaţi în altă parte, este echiţat un proiect de investiţie, fondurile sunt puse la dispoziţia guvernului grec pentru a se îndrepta apoi spre ministere şi în final ajung la autorităţile locale.
„Până atunci ajungem mai bătrâni. Legături directe între UE şi autorităţile locale sunt acum mai necesare ca niciodată, a mai spus Schulz.
Tinerii sunt cei mai vulnerabili la turbulenţele de pe piaţa muncii. Absolvenţii de facultate nu-şi pot găsi un loc de muncă bine plătit deoarece companiile nu vor să angajeze personal fără experienţă. Adesea, locurile de muncă găsite sunt cu jumătate de normă şi nu asigură continuitate. Schulz a terminat liceul dar nu a absolvit niciodată o facultate. Cariera şi-a început-o ca vânzător de cărţi. Statisticile arată că şomajul în rândul tinerilor costă deja UE 150 miliarde euro pe an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
