Business Internaţional

În România, preşedintele acuză băncile de lipsă de fair-play. În Ungaria, până şi fostul guvernator a luat credite în franci

În România, preşedintele acuză băncile de lipsă de fair-play. În Ungaria, până şi fostul guvernator a luat credite în franci

Viktor Orban, premierul care s-a luat la trântă cu băncile pentru a-i ajuta pe cei cu credite în valută

Autor: Bogdan Cojocaru

16.12.2011, 00:07 1349

Presa de business din străinătate insistă tot mai mult asupra pericolului ca politica băncilor străine, în special a celor austriece, de a limita creditarea în Europa de Est să aducă în regiune o criză de lichiditate, cu consecinţe grave asupra economiilor.

Asupra aceluiaşi pericol a atras atenţia şi FMI. România este cea mai dependentă ţară din afara zonei euro de finanţarea de la băncile din uniunea monetară, iar preşedintele statului, Traian Băsescu, a acuzat instituţiile de credit de lipsă de fair-play.

În Ungaria, unde guvernul încearcă să ajute persoanele lovite de explozia datoriilor în franci elveţieni, a venit timpul revanşei, iar revanşa este îndreptată mai ales contra băncilor austriece.

Când fostul guvernator al băncii centrale ungare Peter Akos Bod căuta să cumpere o locuinţă, cu două luni înainte ca banca americană Lehman Brothers să se prăbuşească iar Ungaria să ceară asistenţă financiară de la FMI şi UE, el a primit o ofertă pe care n-a putut-o refuza, scrie Bloomberg.

Bod, în prezent profesor de ştiinţe economice la Universitatea Corvinus, a fost pus de banca sa în faţa a două alegeri, un credit ipotecar în forinţi, cu o dobândă de 13%, şi unul în franci elveţieni, la o dobândă mai mică de 6%. El a ales, în 2008, creditul mai ieftin, cel în franci elveţieni.

"Era alegerea logică", a afirmat el. Trei ani mai târziu, fostul guvernator şi încă un milion de unguri care au ales credite în franci elveţieni trebuie să facă faţă unei datorii care a crescut la aproape 5.000 miliarde forinţi (17 miliarde euro).

Deprecierea cu 40% a forintului faţă de franc a dus la majorarea substanţială a ratelor, situaţie în care guvernul premierului Viktor Orban a catalogat creditele ca fiind o "sclavie a datoriilor".

Răzbunarea

Pentru a-i ajuta pe cei care şi-au cumpărat locuinţe pe credit, Orban a obligat băncile, printre care Erste Group şi Raiffei­sen Bank Interna­ţional, din Aus­tria, să suporte pierderi care ar putea totaliza 900 milioane euro, potrivit datelor Barclays Capital. În faţa riscului ca Orban să impună şi alte măsuri, băncile s-au oferit să accepte pierderi adiţionale de 1,7 miliarde euro dacă guvernul promite că nu va recurge şi la alte acţiuni. Altfel, băncile ameninţă că se vor retrage din ţară.

"Băncile ungare sunt incredibil de dependente de băncile-mamă din Vest pentru linii de credit pe termen scurt", spune Neil Shaering, analist la Capital Economics.

Nu mai sunt sclavul datoriei

La un an şi jumătate după ce a fost ales premier - în aprilie 2010, Orban a adoptat o lege care permite ungurilor să-şi ramburseze creditele ipotecare denominate în monedă străină la un discount de 25% faţă de rata se schimb curentă. În cazul în care clientul intră în program înainte de 31 decembrie şi plăteşte întreg creditul până pe 28 februarie, banca va trebui să suporte pierderea care ar rezulta din diferenţa de curs valutar.

"L-am rambursat săptămâna tre­cută. Nu mai sunt sclavul datoriei", a spus Bod. El a fost ministru al industriei în perioada 1990-1991 şi guvernator al băncii centrale între 1991 şi 1994.

Guvernatorul băncii centrale austriece Ewald Nowotny a cata­logat legea lui Or­ban ca fiind bru­tală.

Nowotny a dat luna trecută ordin băncilor austriece să limiteze credi­tarea în Europa de Est pentru a-şi face operaţiunile mai sustenabile.

Cu toate că şi în România, Polonia, Bulgaria şi Croaţia populaţia a luat de la bănci împrumuturi în valută, cazul Ungariei este mai grav deoarece creditarea familiilor în monedă străină este de şase ori mai mare decât media regiunii.

În Polonia, unde jumătate din ipoteci sunt denominate în franci elveţieni, băncile au limitat creditarea la clienţi cu o bonitate mai mare şi au amortizat efectele aprecierii francului prin reducerea dobânzilor. În Ungaria, băncile au majorat dobânzile.

Ungaria încearcă încă un pas în limitarea influenţei băncii centrale

Partidul de guvernământ din Ungaria a propus crearea unei noi instituţii de control monetar şi financiar prin fuzionarea băncii centrale şi a autorităţii de reglementare financiară, în care guvernatorul băncii centrale Andras Simor va fi secund în lanţul de conducere, scrie Bloomberg.

Preşedintele noii instituţii ar urma să fie numit de preşedintele ţării. Propunerea va fi votată astăzi în Parlament. După câştigarea alegerilor, premierul Viktor Orban încearcă să limiteze puterea instituţiilor centrale. Planul de a crea un sistem de reglementare mai strict şi "mai eficient nu a venit de la diavol", a afirmat Mihaly Varga, şeful administraţie lui Orban.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO