Business Internaţional

În Rusia, care se vrea a fi o superputere mondială, politica monetară este dictată de recolta de grâu. Mâncarea se scumpeşte dramatic deşi banca centrală duce „o luptă disperată“cu inflaţia

Anul trecut, în Rusia, preţurile copanelor de pui au urcat cu 27%, iar ale cărnii în general cu 8,6%. Publicaţia Kommersant le sugerează ruşilor că s-ar descurca mai bine cu banii dacă ar deveni vegetarieni.

Anul trecut, în Rusia, preţurile copanelor de pui au urcat cu 27%, iar ale cărnii în general cu 8,6%. Publicaţia Kommersant le sugerează ruşilor că s-ar descurca mai bine cu banii dacă ar deveni vegetarieni.

Autor: Bogdan Cojocaru

16.01.2022, 20:02 999

O idee general răspândită în Occident despre Rusia este că agresivitatea ei externă creşte pe măsură ce problemele interne se agravează. Iar în Rusia inflaţia a scăpat de sub control, cele mai evidente scumpiri fiind la mâncare. Cum recolta de cereale de anul acesta a fost deosebit de slabă, problema va persista. Acest lucru va avea efecte şi în Europa deoarece Rusia este unul din principalii exportatori de cereare din lume.

Inflaţia din Rusia a accelerat la 8,6% în primele zece zile din ianuarie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Spre deosebire de statele din UE, institutul de statistică rus calculează evoluţia preţurilor şi pentru intervale mai mici de o lună. Şi tot spre deosebire de economiile europene, unde indicii mari de inflaţie reflectă în mare parte energia mai scumpă, în Rusia inflaţia este propulsată de costurile mai mari cu serviciile, precum transportul public, şi de preţurile alimentelor  în ianuarie.

Ritmul de creştere a preţurilor a ajuns la acest nivel, cel mai ridicat din 2017 încoace, cu toate că banca centrală înăspreşte politica monetară de zece luni. Şi probabil că va continua să o facă deoarece inflaţia este mai mult decât dublă faţă de ţinta instituţiei. The Moscow Times, un ziar rusesc independent pe cât este posibil într-o Rusie în care Kremlinul este obsedat de control, vorbeşte de o luptă disperată a băncii centrale cu inflaţia.

Şefa băncii centrale, Elvira Nabiullina, un personaj considerat ca foarte realist, spune de mult timp că scumpirile nu sunt un fenomen trecător şi că vor persista. Aceasta spre deosebire de retorica dominantă printre băncile centrale occidentale.

În decembrie, Nabiullina a majorat dobânda de politică monetară cu 100 de puncte de bază, la 8,5%, ceea ce este enorm. Spre comparaţie, în Europa de Est, unde băncile centrale sunt independente de politica monetară a BCE, ritmul preferat de creştere a dobânzilor este de 25-50 de puncte de bază, iar dobânzile nu sunt nici la jumătate.

Majorările de dobânzi, adică scumpirea creditului, sunt instrumentul cel mai la îndemână prin care băncile centrale pot frâna inflaţia. Pe parcursul anului 2021, arată datele statistice oficiale, mâncarea s-a scumpit cu 10,6%. Preţurile copanelor de pui au urcat cu 27%, iar ale cărnii în general cu 8,6%. Cerealele şi fructele s-au scumpit cu 16%, la fel şi ouăle. Pastele făinoase costă mai mult cu 15%, scrie Kommersant, care a calculat că acum este mai ieftin pentru ruşi să fie vegani decât să continue stilul de viaţă culinar tradiţional bazat pe consumul de carne.

De ieftinit s-au ieftinit în special portocalele şi merele, dar şi ceva cereale.  Nabiullina a explicat recent că rata de inflaţie ar fi putut trece de 12% dacă banca centrală nu ar fi intervenit. Ea a atribuit creşterea forţelor inflaţioniste „schimbărilor cardinale“ ale tendinţelor globale: deglobalizare, tranziţia energetică, dar şi unor factori interni precum penuria de forţă de muncă. Dar ce pot face Nabiullina şi banca centrală contra forţelor naturii? Recolta de grâu de anul trecut a Rusiei este cea mai slabă din ultimii trei ani.

În 2021, guvernul condus de Vladimir Putin a încercat să stăvilească scumpirea alimentelor prin descurajarea exporturilor de cereale, suprataxând vânzările externe. Rusia este unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de cereale ai lumii, iar aceste restricţii influenţează preţurile pe pieţele internaţionale. Potrivit institutului de statistică al Rusiei, recolta de grâu a ţării din 2021 este cu 12% mai mică decât cea din anul anterior. Producţia de orz a scăzut cu 14%. Doar cea de porumb a urcat cu 6%. Scăderile au drept cauză seceta, distrugerea culturilor de iarnă şi lipsa de lucrători migranţi pentru muncile sezoniere.

Kirill Tremasov, directorul de politică monetară la banca centrală a Rusiei, a avertizat că este probabil ca ţara sa să vadă noi scumpiri la alimente în 2022 din cauza recoltelor slabe. Acesta poate fi un exemplu de cum agricultura poate influenţa politica monetară a unui stat care se vrea superputere regională.

Dmitri Polevoi, analist la Locko-Invest, crede că banca centrală ar putea efectua o nouă majorare de dobândă de 100 de puncte de bază în februarie. Mai grav este că aproape toţi marii exportatori de cereale, printre care Canada, Brazilia şi SUA, au înregistrat anul trecut recolte slabe.

În schimb, Ucraina a avut una dintre cele mai bune producţii din istorie. Alte puncte de vulnerabilitate ale Rusiei sunt rubla şi bursa. Acestea au scăzut în ultimele zile, investitorii punându-se la adăpost de tensiunile create de posibilitatea ca Putin să ordone invadarea Ucrainei, iar economia rusă să fie atacată, ca răspuns, cu sancţiuni din partea naţiunilor vestice. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO