În timp ce băncile internaţionale, cu cele japoneze în avangardă, se retrag de pe pieţele ruseşti de teamă să nu fie prinse în disputele politice legate de criza din Ucraina, unele companii germane asigură că sunt hotărâte să rămână acolo şi chiar să se extindă, dând astfel Moscovei prilejul să afişeze imaginea unui climat de business normal în Rusia în pofida problemelor economice şi hemoragiei cronice de capital cu care se confruntă.
„Criza din Ucraina nu va deveni un obstacol pentru companiile farmaceutice străine cu operaţiuni în Rusia“, este titlul afişat zilele trecute de un cotidian important din Rusia. Articolul încearcă să asigure publicul că actualele turbulenţe politice nu vor afecta afacerile ruseşti ale companiilor din Europa de Vest precum Boehringer Ingelheim şi Bayer MaterialScience, două grupuri germane menţionate în material, scrie CNBC.
„Pentru o companie este importantă stabilitatea economică şi politică, dar noi lucrăm în Rusia deja de ceva timp. Rusia este o piaţă foarte importantă pentru noi, iar noi continuăm să folosim aceeaşi strategie şi nu intenţionăm s-o schimbăm în funcţie de situaţia politică“, spune un director al Boehringer Ingelheim pentru publicaţia rusească.
Ziarul notează că Bayer Material Science are aceeaşi atitudine, că aceasta reasigură că va continua activităţile din Rusia şi chiar va căuta oportunităţi de extindere în anumite sectoare. Materialul de presă a apărut în condiţiile în care secretarul de stat al SUA State John Kerry a ameninţat Rusia cu sancţiuni economice dacă criza din Ucraina se agravează.
Hemoragia de bani
Rusia se confruntă cu o hemoragie masivă de capital. De la începutul anului, ieşirile de active au depăşit totalul din 2013. Ministrul rus al economiei Alexei Uliukaiev a admis că hemoragia de capital este o problemă gravă, iar analiştii spun că problema se va agrava.
Alexander Kliment, analist la Eurasia Group, subliniază că Rusia se îndrepta spre recesiune economică încă înainte de criza din Ucraina din cauza insuficienţei investiţiilor directe străine.
„Criza din Ucraina a acutizat trendul. Când firmele şi fondurile văd stagnare, riscuri geopolitice mari şi perspectiva mai multor sancţiuni din partea Vestului, acestea nu vor decât să-şi retragă banii de acolo. Când riscurile cresc, banii zboară“, a spus Kliment.
Unii analişti spun că sunt semne că activele pierdute de Rusia se îndreaptă spre Statele Unite, dar nu direct, ci prin rute ocolitoare precum Malta.
Analistul Marc Lanthemann de la Stratfor Eurasia notează că proiecţiile privind economia rusească sunt cele mai slabe de după 2008, anul crizei economice mondiale.
Robert Kahn, asociat al Council on Foreign Relations, consideră că sancţiunile contra Rusiei sunt importante chiar şi dacă vin doar din partea SUA „deoarece plăţile sunt intermediate sau stabilite de instituţii care au proprietari americani“. El, ca şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, avertizează însă că acţiunile americanilor contra Rusiei pot avea efect de bumerang şi pot afecta companiile americane. Astfel, Rusia poate pedepsi companiile străine inclusiv pe cele americane în cazul în care devine real scenariul de care se teme Occidentul, invazia Ucrainei cu trupe ruseşti.
„Guvernul rus va reacţiona contra firmelor occidentale din Rusia, fie prin propriile sancţiuni directe, fie, mai probabil, prin hărţuire din partea autorităţilor şi discriminare în acordarea contractelor“, a spus Kliment.
„Japonezii sunt cei mai prudenţi dintre toţi“
Într-o mişcare care subliniază reticenţa băncilor internaţionale de a acorda împrumuturi sau finanţa afacerile clienţilor ruşi, băncile japoneze fac paşi înapoi pe piaţa rusească, renunţând la anumite afaceri şi suspendând linii de credit, scrie Financial Times. Sumitomo Mitsui Banking Corporation (SMBC) şi Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ (BTMU) sunt două dintre cele mai mari bănci nipone care au luat astfel de măsuri.
„Japonezii sunt cei mai prudenţi dintre toţi“, a afirmat un bancher de top din Moscova pentru FT.
SMBC s-a retras în ultimul moment dintr-un acord de finanţare pentru export pentru Metalloinvest, o companie rusească cu activităţi în metalurgie şi minerit deţinută de oligarhul Alisher Usmanov, cel mai bogat om din Rusia. De asemenea, banca a suspendat linii de credit stabilite pentru traderul de petrol Gunvor după ce SUA au impus sancţiuni asupra cofondatorului Gennady Timchenko. BTMU a decis să nu ia parte într-un acord de fiannţare pentru export cu Tenex, companie de export de uraniu a Rusiei.
Un executiv al unei bănci nipone a explicat că prudenţa nu are de-a face cu nicio recomadare politică, ci cu teama de a fi prins în dispute politică legată de Ucraina.
„Nu vrem să fim amendaţi pentru vreo greşeală“, a spus acesta.
Potrivit unor surse de la o bancă rusească de stat, şi băncile americane sunt reticente să se angajeze în afaceri noi în Rusia. „Cota noastră de piaţă a crescut dramatic, nu am fost niciodată mai ocupaţi“, a spus el.
De ce datoriile de 115 mld. dolari ale companiilor ruseşti nu-l îngrijorează pe Putin
Companiile ruseşti au cu ce să-şi plătească datoriile de 115 miliarde de dolari scadente în următoarele 12 luni chiar dacă accesul lor pe pieţele de obligaţiuni este restricţionat din cauza crizei din Ucraina, asigură agenţiile de rating Moody’s Investors Service şi Fitch.
Companiile ruseşti vor avea la dispoziţie echivalentul a 100 de miliarde de dolari în următoarele 18 luni, potrivit unei analize a Moody’s, citată de Bloomberg. De asemenea, Fitch arată că aproape toate cele 55 de companii ruseşti pe care le-a analizat sunt „bine plasate“ pentru a rezista închiderii pieţelor de finanţare în 2014. Băncile au resurse de creditare în monedă străină mai mari de 20 de miliarde de dolari în condiţiile în care tensiunile au determinat clienţii să-şi convertească economiile, deţinute anterior în ruble, notează ZAO Raiffeisenbank.
„Lichidităţile deţinute de companiile ruseşti, liniile de credit deschise de bănci şi fluxurile de cash operaţionale vor fi îndeajuns pentru companii să se descurce rezonabil cu datoriile“, a spus Denis Perevezentsev, analist la Moody’s.
