Business Internaţional

În timp ce bulgarii şi românii pot doar să viseze la legături feroviare transbalcanice, la vară polonezii vor putea ajunge cu trenul până pe litoralul croat. Şi îşi vor putea lua şi bicicletele cu ei

Expresul Balcanilor, o linie feroviară istorică între Belgrad, în Serbia, şi oraşul-port Bar, din Muntenegru. Este considerată cea mai spectaculoasă călătorie cu trenul din regiune.

Expresul Balcanilor, o linie feroviară istorică între Belgrad, în Serbia, şi oraşul-port Bar, din Muntenegru. Este considerată cea mai spectaculoasă călătorie cu trenul din regiune.

Autor: Bogdan Cojocaru

03.02.2022, 23:19 28886

Într-o dezbatere despre infrastructura de transport transbalcanică, noul vicepremier al Bulgariei a subliniat faptul că ţara sa este mai degrabă izolată, o problemă care dacă nu este rezolvată rapid riscă să rămână aşa. Ieşirea din izolare ar presupune crearea unor punţi rutiere şi feroviare cu România, rutele urmând să facă legătura între Bucureşti şi oraşe şi porturi mari din Bulgaria şi mai departe din Grecia. Însă în lipsa autostrăzilor, a podurilor peste Dunăre şi a unor culoare feroviare fluide, şi România este la fel de izolată ca Bulgaria.

Oficialul, Grozdan Karadzhov, care ocupă şi funcţia de ministru al dezvoltării regionale, a subliniat importanţa construirii unor linii feroviare de mare viteză care să unească Balcanii, acestea neexistând încă. El a avertizat, în plus, că dacă România şi Bulgaria nu-şi construiesc autostrăzile, există o alternativă prin Macedonia care, dacă va fi folosită, va accentua izolarea celor două ţări. Aici trebuie subliniat faptul că relaţiile dintre Bulgaria şi Macedonia de Nord pot fi descrise ca fiind în cel mai bun caz complicate.

Aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană a fost mult timp împiedicată de Sofia. Este adevărat şi faptul că o rută rutieră balcanică spre Grecia prin Macedonia este posibilă datorită faptului că Serbia are o autostradă directă care leagă graniţa cu Ungaria de cea cu Macedonia. Iar în Ungaria autostrăzile care să asigure transport spre graniţe nu mai sunt de mult un vis care aşteaptă să devină realitate.

Iar visul lui Karadzhov despre călătorii transbalcanice cu trenul nu mai sunt deloc un vis pentru polonezi. Ei îşi pot aduce cu trenul în aventura balcanică şi bicicletele.

Compania poloneză de transport feroviar Czech RegioJet, care efectuează curse regulate internaţionale şi din Polonia, a primit aprobare pentru o linie Cracovia - Split - Rijeka, ultimele două fiind oraşe de litoral din Croaţia. Trenul poate circula începând cu

15 iunie, iar planul actual prevede trei plecări pe săptămână. Călătoria, de peste 1.100 de kilometri, va dura cel puţin 11 ore. Cam cât face trenul de la Bucureşti până la Timişoara. Garniturile de tren vor avea compartimente speciale pentru biciclete. În România, în prezent niciun tren care face legătura Bucureşti-Timişoara nu permite transportul bicicletei.

Cracovia are, de altfel, legătură feroviară directă cu Praga, iar de acolo cu Budapesta. Iar guvernul maghiar a anunţat recent planuri pentru îmbunătăţirea transportului feroviar între capitalele Ungariei, Cehiei, Poloniei şi Austriei. Bucureştiul nu a fost inclus în aceste planuri.

În Bulgaria, în cadrul unor discuţii găzduite de ziarul 24 Ceasa, proaspătul ministrul Karadzhov a vorbit despre un „nou“ coridor de autostrăzi între Bucureşti şi porturile greceşti Salonic şi Alexandroupolis, după cum scrie 24 Ceasa.

El a menţionat coridorul Orient/EastMed, dar acesta nu este nou, fiind o parte importantă din Coridorul Pan-European IV, care ar trebui să urmeze ruta Dresda/Nuremberg - Praga - Viena - Bratislava - Gyor - Budapesta - Arad - Bucureşti - Constanţa/Craiova - Sofia - Pernik - Salonic sau Plovdiv - Istanbul. O verigă importantă a acestei rute este  podul Calafat (România) - Vidin (Bulgaria).

Karadzhov a vorbit şi despre poduri. Coridorul Pan-European IV ar lega Bucureştiul de Salonic. Însă, conform planurilor Comisiei Europene, un alt coridor pan-european, IX, ar lega capitala României de Alexandroupolis. Ruta începe din Finlanda şi are mai multe ramificaţii. Karadzhov a spus că autostrăzile de la Bucureşti spre porturile greceşti ar trebui dublate cu linii feroviare şi că proiectul este prioritar pentru UE, care îl poate cofinanţa.

Ministrul bulgar a anunţat şi un proiect nou, o autostradă între Ruse şi Veliko Tarnovo, care ar trebui să fie gata până în 2028. De asemenea, a spus el, în următorii trei ani va fi lansată o autostradă a Mării Negre care va conecta Constanţa de autostrada Varna-Bourgas şi de acolo va merge mai departe spre Istanbul. Bulgarul a precizat despre podurile noi peste Dunăre de care ar fi nevoie România nu şi-a dat acordul pentru niciunul. La aceste discuţii, ministrul transporturilor bulgar Iliia Iliev a vorbit despre linii de cale ferată de mare viteză, pe care călătorii pot fi transportaţi cu 200 de km/h. O călătorie Bucureşti - Sofia ar dura 3 ore. „Avem trei rute cu România, dar viteza medie este de 40 km/h“, a explicat ministrul.

În prezent, o călătorie Bucureşti Nord - Sofia durează peste 9 ore. Anterior acestor discuţii, guvernul bulgar a anunţat că încearcă să pregătească un program de infrastructură pe patru ani, în valoare de 6,1 miliarde de euro, care include construirea a până la cinci poduri peste Dunăre pentru a lega Bulgaria de România. De asemenea, planul presupune construirea a trei tunele rutiere pe sub munţii Stara Planina.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO