Guvernul Ungariei a anunţat noi subvenţii, creşteri salariale şi programe de reducere a taxelor pentru noul an 2026, scrie Hungary Today. Drept urmare, gospodăriile maghiare vor avea la dispoziţie o sumă totală de 2.000 miliarde de forinţi (5 miliarde de euro) la dispoziţie în acest an.
În plus, graţie reducerii impozitelor corporate şi a birocraţiei, guvernul lasă în buzunarele companiilor aproximativ 90 miliarde de forinţi (235 milioane de euro), relevă o analiză recentă a Fundaţiei pentru Cercetare Economică Oeconomus.
În 2025, guvernul maghiar a fost destul de activ în ceea ce priveşte măsurile de politică economică, dar şi 2026 a început în forţă, aducând o serie întreagă de schimbări, reduceri de taxe, scutiri de taxe şi majorări salariale.
Din ianuarie, scutirile de taxe pentru familii se vor dubla, însemnând că o familie cu trei copii va beneficia anual de 2,4 milioane de forinţi (6.300 de euro). Mamele sub 30 de ani cu un copil şi cele sub 40 de ani cu doi copii sunt acum scutite de impozitul pe venit pe viaţă.
Va începe majorarea salariului minim şi a celui minim garantat: salariul minim va creşte cu 11% până la 322.800 de forinţi (842 de euro), iar cel minim garantat cu 7% la 373.200 de forinţi (973 de euro). Astfel, salariul mediu real este aşteptat să crească cu aproximativ 5% pentru 2026.
Este lansat programul în 11 puncte pentru reducerea taxelor pentru întreprinderi, însemnând o economie cuprinsă între 80 şi 90 miliarde de forinţi (209-235 milioane de euro) pe an pentru IMM-uri.
Cea de-a 13-a pensie şi prima tranşă a celei de-a 14-a pensii vor fi plătite. Majorarea pensiilor va continua, pensia medie urmând să depăşească 250.000 de forinţi (652 de euro). Va fi lansat programul de alocaţii pentru locuinţe de 1 milioane de forinţi (2.600 de euro) net pentru angajaţii din sectorul public.
Va fi plătit bonusul pentru arme pe şase luni pentru membrii forţelor armate şi ai agenţiilor de aplicare a legii. Majorările salariale pentru dascăli vor continua, salariul mediu apropiindu-se de 940.000 de forinţi (2.500 de euro) anul viitor. Va intra în vigoare majorarea cu 15% a salariilor pentru angajaţii din sectoarele sociale şi culturale de stat.
Creşterea salarială în trei etape pentru angajaţii din sistemul judiciar va continua, de asemenea. Între 2025 şi 2027, va fi vorba de o majorare salarială de 48% pentru judecători, 89% pentru grefieri şi 100% pentru personalul instanţelor.
În analiza sa, Oeconomus arată că guvernul maghiar lansează stimulente fiscale într-o vreme în care mai multe ţări europene plănuiesc majorări de taxe sau noi taxe, în condiţiile creşterii dramatice a datoriei publice din ultimii ani. În plus, dificultăţile econonomice provocate de război în Europa şi finanţarea războiului forţează multe guverne să-şi majoreze taxele.
Potrivit Oeconomus, aceasta nu este cea mai bună reţetă în vremuri de declin economic prelungit. „Teoria Keynesiană stipulează că performanţa economică slabă şi recesiunea se datorează unei cereri aggregate insuficiente, adică oamenii şi companiile nu cheltuie suficient.
John Maynard Keynes arată că guvernele ar trebui să facă următorii paşi în vremuri de recesiune: să crească cheltuielile publice, să reducă taxele sau cel puţin să evite majorările de taxe, să menţină un deficit bugetar gestionabil pentru o perioadă limitată. Obiectivul este de a stimula cererea, a creşte ocuparea forţei de muncă şi evitarea unei spirale descendente a economiei.
De ce sunt nocive creşterile de taxe în vremuri de recesiune potrivit logicii Keynesiene? Taxele mărite reduc veniturile disponibile, gospodăriile cheltuie mai puţin, companiile generează mai puţine venituri, iar firmele îşi reduc investiţiile şi locurile de muncă.
Aceasta duce la o acutizare a recesiune şi prin urmare la opusul a ceea ce ar fi necesar în vremuri de cerere slabă. Din perspectivă Keynesiană, majorările de taxe într-o perioadă de recesiune sau declin economice reduc cererea exact când economia are nevoie de stimulente.
Potrivit lui Keynes, guvernele ar trebui să accepte deficite pe termen scurt în vremuri grele şi să ia în considerare majorări de taxe după revenire, nu în timpul crizei.
