Randamentul obligaţiunilor guvernamentale a urcat în prima parte a zilei cu 0,52 puncte procentuale, la 11,039%, faţă de un randament de sub 9% înregistrat săptămâna trecută, potrivit MarketWatch, citat de Mediafax.
Costul la care Grecia se împrumută pe pieţele internaţionale a început să crească imediat după anunţarea rezultatelor alegerilor parlamentare de duminică, câştigate de partidul de extremă stânga Syriza, condus de Tsipras.
După poziţia Germaniei destul de fermă la adresa pretenţiilor noului guvern de la Atena privind rediscutarea datoriei ţării, Comisia Europeană a reacţionat şi ea spunând că nu se pune problema ştergerii datoriei Greciei, scrie EUobserver.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a declarat ieri pentru Le Figaro: „Nu se poate pune problema ştergerii datoriei Greciei, deoarece celelalte ţări din zona euro nu vor accepta acest lucru.“
Juncker a discutat telefonic luni cu noul premier grec Alexis Tsipras, a cărui campanie electorală antiausteritate a avut ca pilon central ştergerea datoriei Greciei.
„Mi-a spus că el nu se consideră un pericol, ci o provocare pentru Europa, iar eu i-am răspuns că Europa nu reprezintă un pericol pentru Grecia, ci o provocare“, a declarat Juncker pentru Le Figaro.
Preşedintele Comisiei Europene a avertizat că deşi „există posibilitatea unor înţelegeri“, nu trebuie să se formeze aşteptări privind modificarea termenilor fundamentali ai contractului de bailout.
„Respectăm rezultatul alegerilor democratice din Grecia, însă şi Grecia trebuie să respecte opinia publică şi parlamentarii din restul Europei“, a afirmat Juncker.
Un mesaj similar a fost transmis şi de vicepreşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen, care a afirmat că toţi comisarii europeni sunt în unanimitate de acord că Grecia trebuie să-şi îndeplinească angajamentele.
„Economia reală nu s-a schimbat după alegeri. Situaţia rămâne la fel şi Comisia Europeană trebuie să trateze toate guvernele în acelaşi fel. Nu ne schimbăm politica în funcţie de rezultatele alegerilor“, a spus Katainen.
Fostul premier al Finlandei a spus, de asemenea, că i-a invitat pe membrii noului cabinet grec la Bruxelles, însă data exactă nu a fost deocamdată confirmată.
„Timpul se scurge şi trebuie să ne apucăm de lucru cât mai repede. Trebuie să ne formăm o idee clară despre ce se întâmplă şi să primim confirmarea Greciei că va respecta angajamentele. Aceasta nu e o problemă a instituţiilor, ci a încrederii cetăţenilor în Europa şi a angajamentelor luate între aceştia“, a declarat Katainen.
Între timp, în Atena, Tsipras a îngheţat procesul de privatizare a porturilor, cât şi privatizarea companiilor energetice naţionale, fapt care contravine acordului de bailout. De asemenea, prim-ministrul plănuieşte să reangajeze o parte din funcţionarii publici concediaţi în urma măsurilor de austeritate şi a anunţat că pensiile acordate oamenilor săraci vor fi mărite.
„Scopul nostru este să schimbăm radical modul în care se face politica şi se administrează ţara asta“, a afirmat Tsipras.
Împrumutul acordat Greciei trebuia să se încheie în decembrie, dar a fost prelungit cu două luni pentru ca alegerile să poată avea loc, iar termenii ieşirii să fie negociaţi cu noul guvern.
Jeroen Dijsselbloem, preşedintele delegaţiei Eurogroup, se va întâlni astăzi cu proaspăt-numitul ministru de finanţe grec Yanis Varoufakis pentru a discuta despre condiţiile pe care trebuie să le îndreplinească Grecia pentru a beneficia de ultima tranşă din ajutorul financiar şi să nu derapeze către haos odată ce programul va lua sfârşit.
„Nu va fi un duel între Grecia şi Europa“, a declarat în prima sa conferinţă de presă Varoufakis, adăugând că în următoarele zile urmează să aibă întâlniri şi cu miniştrii finanţelor din Franţa şi Italia.
Până acum oficialii francezi au exclus varianta ca datoria Greciei să fie ştearsă, dar aceştia sunt dispuşi ca termenele limită de plată să fie extinse şi dobânzile să fie micşorate în asa fel încât datoria financiară de 175% din PIB să fie mai uşor de suportat.
