Ungaria este o ţară asediată: de speculatori, de Comisia Europeană şi acum de refugiaţi, dacă ar fi să-l credem pe premierul Viktor Orban. De aceea el a condamnat democraţia liberală, a promis că Ungaria va rămâne o ţară curată etnic, a sigilat cu un gard de sârmă ghimpată graniţa cu Serbia şi vrea să facă la fel cu graniţele cu România şi Croaţia. Promovarea unor astfel de idei pare să-i facă bine carierei politice a lui Orban. Premierul este unul dintre puţinii lideri europeni a căror popularitate creşte acasă în timpul crizei refugiaţilor. În afara Ungariei, Orban a devenit un erou al activiştilor antiimigranţi. Protestatari polonezi au fluturat la o demonstraţie recentă steaguri maghiare, scrie The Wall Street Journal. De ce această retorică demnă de un lider extremist? Scena politică din Ungaria nu are o opoziţie puternică, deoarece aceasta s-a autodistrus. Poate cel mai puternic rival al Fidesz, partidul lui Orban, este Jobbik, o formaţiune extremistă cu tente clar fasciste, xenofobe şi antiimigraţioniste. În ultimele alegeri generale, din aprilie 2014, Fidesz a primit 44% din voturi (cu opt puncte procentuale mai puţin decât în alegerile anterioare), Alianţa pentru Unitate (o alianţă pestriţă de cinci partide politice care nu aveau prea multe în comun) 26%, iar Jobbik 20%. Dar prezenţa la vot a fost de doar 60%, faţă de 64,4% în urmă cu patru ani. Lupta pentru alegători, pentru cei care încă mai simt impulsul să meargă la vot, se duce între Fidesz şi xenofobii Jobbik. Ideile şi politicile xenofobe pe care le promovează Orban, şi care sunt criticate de opinia publică liberală şi de politicieni din străinătate, pot fi pur şi simplu „împrumutate“ de la Jobbik, pentru a le fura electoratul. Criticile îl ajută pe Orban.
„Îi alimentează egoul şi îl întăresc politic. Înseamnă că ai făcut ceva chiar interesant dacă numele tău, premierul unei ţări cu doar 10 milioane de locuitori şi cu puţine resurse naturale, apare în titlurile ziarelor străine“, spune Andras Laszlo Pap, specialist în drepturile omului la Universitatea Central-Europeană din Budapesta. Într-un sondaj realizat de think tank-ul Szazadveg la începutul lunii septembrie, majoritatea celor intervievaţi (82%) au spus că guvernul maghiar ar trebui să aplice politici mai stricte în privinţa migraţiei. Orban, un populist conservator în vârstă de 52 de ani, premier din 2010, insistă că face ceea ce vor majoritatea oamenilor, ceva ce altor lideri le este frică să facă pentru că nu ar fi „corect politic“. „În majoritatea ţărilor europene – şi pot spune cu mâna pe inimă că este vorba de 90% dintre ţările europene – este o diferenţă între opinia publică şi politica aplicată de elită“, a spus Orban la o întâlnite cu diplomaţii săi.
