Stanislav Şuşkevici a găzduit summit-ul din 1991 la care Belarus, Ucraina şi Rusia au pecetluit moartea URSS. Acum, primul lider al Belarusului independent spune că legea sovietică se întoarce. Cel care a convocat întâlnirea care a dus al desfiinţarea Uniunii Sovietice a avertizat că aceasta revine în Belarus şi în spaţiul post-sovietic, scrie The Guardian.
Şuşkevici afirmă că leaderii despotici, reînvierea KGB-ului şi intervenţia lui Putin în Ucraina îi amintesc de cele mai rele aspecte ale Uniunii Sovietice. „Asistăm acum la restaurarea ordinii sovietice, mai ales în Belarus”, spune Şuşkevici de la biroul său dintr-un apartament modest din centrul Minskului.
„Uitaţi-vă ce s-a întâmplat în Ucraina. A fost exact ca pe vremea Uniunii Sovietice în 1990 când au încercat să recapete controlul asupra republicilor baltice cu serviciile speciale. Totul este un joc al serviciilor speciale ruseşti. Şi în Belarus este exact ca sub legea sovietică, cooperative agricole, totul funcţionează ca în regimul sovietic”, explică el.
Şuşkevici a candidat contra lui Alexander Lukaşenko în alegerile din Belarus din anul 1994. El spune că votul acela a fost privit ca liber şi corect, dar de atunci totul este o înşelătorie.
„Primul succes electoral al lui Lukaşenko a fost cinstit,” spune el. „Era un populist şi a câştigat corect. Dar în 1994 au fost primele şi ultimele alegeri oneste. Tot ceea ce a urmat a fost doar o operaţiune a serviciilor speciale.”
Fostul profesor de fizică, acum în vârstă de 79 de ani, se află încă în fruntea unei mişcări politice, dar recunoaşte că este inutil.
„Pentru că avem o lege care nu permite partidelor să funcţioneze normal. Acum KGB-ul controlează procesul electoral. Nu mai există alegeri, doar reînvestiri.”
Belarus nu este singura ţară care a aflat că obiceiurile sovietice dispar greu. Cele cinci republici din centrul Asiei au făcut progrese minore către reforma democratică în cele două decenii de independenţă. Kazahstan, Tadjikistan şi Uzbekistan sunt încă conduse de şefii partidelor din era sovietică. Azerbaidjan este condusă de o dinastie, iar Turkmenistan de un despot care a preluat puterea de la un altul.
În afară de cele trei state baltice, care sunt acum membre ale Uniunii Europene, ţările cu cea mai bună tradiţie în ceea ce priveşte alegerile democratice sunt Ucraina, Georgia şi Moldova. Toate au pierdut părţi din teritoriile lor în favoarea separatiştilor pro-Rusia.
Belarus va face parte alături de Rusia şi Kazahstan din Uniunea Economică Euroasiatică din ianuarie 2015, dar Şuşkevici este sceptic. El consideră că această manevră este mai mult un demers al Moscovei decât ca un proiect cu puternice urmări economice. Preşedintele rus Vladimir Putin este nerăbdător să atragă alte foste republici sovietice în Uniunea Eurasiatică, dar Şuşkevici spune că adevărata dezvoltare economică provine din liberalizarea economiei din Belarus, 80% din aceasta fiind încă sub controlul statului.
„Pentru ca economia să se maturizeze este necesar ca aceasta să fie liberalizată. Dar acest lucru nu poate fi permis, deoarece ar reprezenta sfârşitul lui Lukaşenko. Deci, sunt destul de pesimist cu privire la perspectivele democratice.”
Fostul lider bielorus spune că cea mai mare speranţă pentru democraţie este numărul mare de tineri care studiază în străinătate şi revin în ţară cu idei diferite despre cum poate fi dezvoltat sistemul politic. Dacă am avea tineri instruiţi în politică dornici să vină la putere, aceasta ar reprezenta calea către democraţie.”
Pentru Şuşkevici întoarcerea la metodele sovietice este o mare dezamăgire după zilele din 1991, când i-a găzduit pe Boris Ielţin din Rusia şi pe Leonid Kravciuk din Ucraina la întâlnirea prin care Uniunea Sovietică a fost dizolvată oficial.
Ielţin şi într-o măsură mai mică Kravciuk au fost după aceasta puternic discreditaţi de ceea ce au realizat în timpul mandatele lor, dar Şuşkevici neagă existenţa unor motive ulterioare care să fi ghidat actul de disoluţie din decembrie 1991.
„Am făcut ceea ce aveam de făcut. Şi oricât s-ar spune că a fost vorba de băutură sau că s-a urmărit obţinerea de bani, sunt aberaţii,” spune el.
Şuşkevici mai are o a doua notă de subsol interesantă de adăugat la cărţile sale de istorie. La începutul anilor 1960, l-a învăţat puţină rusă pe Lee Harvey Oswald, care stătea în Minsk la momentul respectiv.
El spune că nu a apucat să îl cunoască bine pe Oswald, dar rămâne convins de un lucru: „Omul pe cre l-am cunoscut atunci cu siguranţă nu era capabil de asemenea lucruri.” Oswald este lunetistul care l-ar fi asasinat pe preşedintele american John F. Kennedy.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
