Business Internaţional

Incendiul de la Notre Dame dezvăluie indiferenţa autorităţilor franceze care credeau că nu se poate întâmpla nimic: Catedrala era o inimă a Parisului neglijată care ar fi trebuit ţinută vie cu banii americanilor. „Dezastrul a fost iminent“

Incendiul de la Notre Dame dezvăluie indiferenţa autorităţilor franceze care credeau că nu se poate întâmpla nimic: Catedrala era o inimă a Parisului neglijată care ar fi trebuit ţinută vie cu banii americanilor. „Dezastrul a fost iminent“

Tanc american în faţa Catedralei Notre Dame în timpul eliberării Parisului de sub ocupaţia nazistă

Autor: Bogdan Cojocaru

16.04.2019, 21:40 2625

Notre Dame de Paris nu a îmbătrânit frumos. Bătrână şi neglijată, catedrala monumentală se degrada pe tăcute şi pe ascuns de ochii publicului înainte de distrugătorul incendiu.

Deşi este deţinută de statul francez, în 2017 au fost lansate ample eforturi de strângere de fonduri private prin donaţii pentru restaurarea monu­mentului. Finanţarea intervenţiilor pentru a revigora inima Parisului, sau sufletul Franţei, cum este alintată catedrala, a fost lăsată la mila - sau la generozitatea -...americanilor. Unii specialişti cred că mai devreme sau mai târziu un dezastru era de aşteptat.

Garguie rupte, cu capetele prăbuşite, şi balustrade căzute înlocuite cu ţevi din PVC şi placaje, contraforturi care sfidează gravitaţia înnegrite de poluare şi roase de apa de ploaie. Turnuleţe şubrezite sprijinite cu scânduri şi funii. Acestea erau lucruri pe care turistul de rând care vizita înainte de incediu catedrala Notre Dame de Paris nu le vedea la un tur superficial cu privirea. Dar ele existau.

Ploaia, uneori acidă, se infiltra prin crăpături mă­cinând calcarul delicat şi structurile vechi din lemn. Pe o terasă mică din spatele bisericii stau adunate obiecte de zidărie desprinse din clădirea impozantă. Oamenii bisericii spun grămezii cimitirul de pietre. Turla centrală din lemn acoperit cu plumb, cu o înălţime de 93 de metri deasupra acoperişului (pentru acoperiş au fost folosiţi 5.000 de stejari) şi cu o greutate de 250 de tone, avea nevoie de reparaţii costisitoare. Plăcile de plumb se subţiaseră. Acum trebuie reconstruită complet.

Aşa se prezenta catedrala în 2017, când s-a decis că trebuie acţionat urgent pentru salvarea „inimii Parisului“. Prin asociaţia Prietenii catedralei Notre-Dame de Paris, dieceza romano-catolică din capitala Franţei a încercat să ajungă la banii americanilor, scrie The Local.fr. „Ei au o cultură a generozităţii şi sunt foarte ataşaţi de acest monument“, spunea în 2017 Andre Finot, purtător de cuvânt al Notre Dame. Finot a condus iniţiativa pentru donaţii.

„Este foarte urgent“, spunea el atunci cu ocazia unui tur de prezentare a pagubelor cauzate de poluarea aerului şi de ploaia acidă. „Vă daţi seama că fondurile de la stat nu sunt suficiente“. Sub stricta lege seculară franceză, guvernul este proprietarul catedralei, iar arhidieceza catolică a Parisului o foloseşte permanent gratuit, notează revista The Time. Ani buni preoţii au susţinut că guvernul ar trebui să plătească pentru reparaţii, de vreme ce deţine clădirea. Însă condiţiile acordului cu guvernul prevăd că arhidieceza este responsabilă cu întreţinerea, ministerul culturii dându-i două milioane de euro pe an în acest sens. În urmă cu câţiva ani, guvernul a promis că va dubla suma în zece ani. Angajaţii spuneau că banii ar fi acoperit doar reparaţiile de bază. Finot a calculat la acea vreme că nota de plată s-ar fi ridicat la cel puţin 150 de milioane de euro în 30 de ani. „Peste tot piatra este erodată. Şi cu cât bate vântul mai tare, cu atât mai multe bucăţi mici se desprind şi cad. Peste tot lucrurile au scăpat de sub control.“ De 40 mil. euro ar fi fost nevoie atunci pentru reparaţii urgente. Banii n-au fost singura complicaţie. Angajaţii de la Notre Dame spun că până de curând, biserica nu cunoştea am­ploarea problemelor pentru că guvernul a restricţionat accesul la secţiunile nedestinate publicului. „Erau cam 200 de chei vechi pentru accesul în catedrală, astfel că era foarte, foarte dificil de verificat tot“, se lamenta Finot. În cele din urmă, guvernul a standardizat cheile şi a permis locatarilor să se urce pe scările de piatră ascunse pentru a avea acces la nivelurile superioare. „Am fost şocaţi când am ajuns acolo.“

Acum, cu interiorul distrus, cu acoperişul pulverizat şi cu turla principală la pământ, catedrala va avea nevoie de mult mai mulţi bani şi ani pentru refacere. Doi miliardari francezi au promis deja că vor dona 300 de milioane de euro în acest sens. Înapoi în 2017, consilierul pentru donaţii al Prietenilor catedralei Michel Picaud explica presei că o campanie de donaţii ţintită spre americani este un pas evident având în vedere interesul masiv de care catedrala se bucură peste ocean.

„Catedrala este o parte im­portantă a istoriei Parisului, dar este de asemenea şi o parte importantă a tradiţiei americane legată de Paris.“ Faima Notre Dame a crescut în rândul publicului american, şi nu numai, în septembrie 2014 când idolul pop Beyonce, soţul ei, rapperul Jay Z, şi fiica lor Blue Ivy au avut parte de un tur privat al monumentului arhitectural şi istoric. Turiştii americani sunt încântaţi să vadă pe viu sălaşul monstruosului Quasimodo, imortalizat în numeroase filme artistice, de desene animate, piese de teatru şi spectacole de muzică şi dans.

Mai multe detalii pe zf.ro

Ideea îndreptării spre americani a campaniei de donaţii pentru catedrală a venit după ce mai mulţi vizitatori din SUA au contactat managementul catedralei şi s-au oferit să ajute prin finanţări private. În aprilie 2017, autoritatea fiscală americană a scutit de taxe Prietenilor catedralei. În fiecare an până la 14 milioane de persoane vizitau monumentul de secol XII din Paris, cam 30.000 de oameni în fiecare zi. În plin sezon, media ajungea la 50.000. Intrarea era liberă. „Oamenii vin la Paris ca să vadă gargoile“, spunea în 2017 Finot, purtătorul de cuvânt al Notre Dame. Guvernul nu a ignorat complet dezastrul de la catedrală. În 2012 au fost înlocuite clopotele pentru a marca cea de-a 850-a aniversare a monumentului. În 2017, autorităţile au alocat suplimentar şase milioane de euro pentru refacerea turlei, însă un oficial guvernamental a spus că nu trebuie aşteptat ajutor regulat de acest fel. Notre Dame era doar unul dintre miile de monumente franceze care au nevoie de ajutor şi nu era cel mai urgent caz, a explicat oficialul. „Nu o să cadă“, a asigurat el. Restaurarea a început în toamna acelui an. „Ce s-a întâmplat era iminent“, spune Jean-Michel Leniaud, preşedinte la consiliul ştiinţific al Heritage Institute, pentru The Local. „Lipsa întreţinerii reale şi a atenţiei zilnice pentru o clădire atât de importantă sunt cauzele acestei catastrofe.“ Acum, fundaţia americană French Heritage Society şi platforma de crowdsourcing Go Fund Me sunt printre primii care au sărit în ajutorul catedralei.

AFACERI DE LA ZERO