• Leu / EUR4.9366
  • Leu / GBP5.6319
  • Leu / USD4.9920
Business Internaţional

Incertitudinile şi inflaţia record expun vulnerabilităţile economiilor est-europene. Una comună este neîncrederea în moneda naţională

Incertitudinile şi inflaţia record expun vulnerabilităţile economiilor est-europene. Una comună este neîncrederea în moneda naţională

Adam Glapinski, guvernatorul băncii centrale a Poloniei: Germania vrea să „recupereze într-un fel sau altul unele dintre fostele teritorii, care acum sunt ale Poloniei, şi să subjuge întreaga centură de ţări dintre Germania şi Rusia“.

Autor: Bogdan Cojocaru

18.08.2022, 22:32 438

Economiile est-europene, incom­plet maturizate, dinamice şi im­previzibile, surprind adesea în vremuri incerte cum sunt cele de acum. Trimestrul doi a adus o creştere viguroasă şi neaşteptată pentru Ungaria, dar pentru Polonia a netezit drumul spre o posibilă şi rară recesiune. Un numitor comun al perioadei de după izbucnirea răz­boiului din Ucraina, când inflaţia pur şi sim­plu a explodat, este că atât maghia­rii, cât şi polonezii par să-şi fi pierdut încrederea în mo­nedele lor naţionale.

În Ungaria se vorbeş­te despre „euroizare“, iar unii comentatori îşi pun întrebarea dacă nu cum­va euro va lua trep­tat lo­cul forintului în economie. Deocamdată, fenomenul se manifestă la scară res­trânsă.

În Polonia, ziarele scriu cum cetăţenii fug de zlot şi îşi păstrează eco­nomiile la bancă în euro şi dolari. Depozitele în aceste valute sigure au crescut cu 25% în prima jumătate a anului. Aceasta este o cale de protejare a veniturilor contra inflaţiei. Iar Polonia, ca şi Ungaria, se confruntă cu una dintre cele mai puternice inflaţii din Uniunea Europeană.

Prin urmare, Polonia, care în criza eco­nomică mondială izbucnită în 2007 a fost sin­gura ţară din UE care a reuşit să evite rece­siunea, se confruntă cu scădere economică, inflaţie record şi cu erodarea încrederii polonezilor în moneda lor naţională.

Banca centrală, sub conducerea lui Adam Glapinski, un apropiat al liderului absolut al partidului de guvernământ, a ezitat mult timp să acţio­neze cu creşteri de dobânzi contra inflaţiei, spunând că aceasta este sub control.

S-a înşelat. Acum, el vede pericole, dar în alte părţi. Guvernul învinovă­ţeşte pentru inflaţie războiul pornit de Rusia contra Ucrainei. Glapinski, după cum a descoperit Politico, spune că răul va veni de la Berlin şi din Bruxelles.

Germania vrea să „re­cupereze într-un fel sau altul unele dintre fostele teritorii, care acum sunt ale Poloniei, şi să sub­juge în­treaga centură de ţări dintre Germania şi Rusia“, a declarat şe­ful băncii centrale poloneze pentru pu­blicaţia de dreapta Gazeta Polska.

El a făcut referite la un pact teritorial stabilit după cel de-al Doilea Război Mondial prin care unele dintre teritoriile din estul Germaniei au fost cedate Poloniei, distrusă de armatele naziste. Guvernul german acceptă actualele graniţe. Glapinski a avertizat că planurile Berlinului sunt promovate de Donald Tusk, liderul principalei platforme politice de opoziţie, fost premier şi preşedinte al Consiliului European.

„De ani se spune că misiunea stabilită de Bruxelles (Comisia Europeană) pentru Tusk nu este doar de a înlătura guvernul Poloniei şi de a ne pune ţara pe drumul spre zona euro. După ce misiunea va fi îndeplinită, Tusk se va întoarce la Bruxelles, va deveni şeful Comisiei Europene şi va accelera eforturile de a con­strui un stat european“, a explicat Glapinski.

Toate acestea fac parte dintr-un plan mai cuprinzător al Germaniei de a-şi extinde controlul asupra continentului, a precizat el. „Tusk a fost trimis cu un plan de a include Polonia în imperiul european al Germaniei.“

Tusk nu este un fan al lui Glapinski, prieten vechi al liderului politic conservator cu tendinţe autoritare şi anti-Bruxelles Jaroslaw Kaczynski. Anul trecut, Glapinski urmărea să obţină un nou mandat la conducerea băncii centrale şi până la urmă l-a obţinut, dar cu foarte mare greutate.

Între timp, unul dintre principalele motoare ale activităţii economice au devenit cheltuielile refugiaţilor ucraineni. PIB-ul a scăzut cu 2,3% în ritm trimestrial în trimestrul doi.

O recesiune tehnică devine tot mai probabilă, scriu analiştii de la ING. Şi strategii de la Citi văd Polonia în recesiune. Date detaliate despre evoluţia economică vor fi publicate la sfârşitul acestei luni, dar analiştii au remarcat că investiţiile şi exporturile nete evoluează prost.

Cifrele despre vânzările de retail sugerează o cerere mai slabă pentru produse cu folosinţă îndelungată, adică mai scumpe. O veste bună este că inflaţia pare să se fi stabilizat. Aceasta nu înseamnă că preţurile scad, ci că scumpirile nu mai accelerează.

Un efect al situaţiei actuale poate fi stoparea ciclului de majorări de dobânzi de către banca centrală. În Ungaria, forintul s-a depreciat cu 50% de când premierul Viktor Orban a venit la conducere. Slăbirea monedei face parte din modelul economic al acestuia, bazat pe exporturi şi pe datorie. La fel ca Polonia, Ungaria nu este un fan al euro, Orban spunând că renunţarea la moneda naţională echivalează cu pierderea suveranităţii economice. Însă, în condiţii de inflaţie explozivă, sectoarele unde acest lucru este legal au început să plătească salariile în euro. Un exemplu sunt specialiştii în IT care lucrează pe proiecte. De asemenea, unele sectoare de business şi-au ancorat preţurile de moneda unică europeană. PIB-ul ungar a crescut cu 6,5% în trimestrul doi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, tras în sus de mai toate sectoarele în afară de agricultură, răpus de secetă. Se asemenea, s-a făcut simţit şi consumul, încă încurajat de stimulentele pre-electorale. În trimestrul doi a continuat să crească şi datoria publică, de la 77,3% din PIB la 77,5% din PIB. Ungaria este cea mai îndatorată ţară din regiune.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9366
Diferență: -0,1072
Ieri: 4.9419
Azi: 4.9920
Diferență: 0,2309
Ieri: 4.9805
Azi: 5.6319
Diferență: -0,6755
Ieri: 5.6702
Azi: 5.0780
Diferență: 0,4014
Ieri: 5.0577