Business Internaţional

Îndatorarea masivă a companiilor europene pe fondul pandemiei riscă să provoace durere economică pe termen lung. „Cu fiecare săptămână care trece, şansele de supravieţuire pentru companiile închise se reduc.“

Îndatorarea masivă a companiilor europene pe fondul pandemiei riscă să provoace durere economică pe termen lung. „Cu fiecare săptămână care trece, şansele de supravieţuire pentru companiile închise se reduc.“

Autor: Catalina Apostoiu

24.11.2020, 00:05 1646

Cu mult după ce pandemia de COVID-19 va fi trecut, Europa ar putea constata că cea mai grea moştenire economică nu este reprezentată de volumul ridicat al datoriilor guvernamentale, ci de datoriile de ordinul sutelor de miliarde de euro asumate de companii, scrie Bloomberg.

Companiile au fost forţate să apeleze la credite bancare şi emisiuni de obligaţiuni, devenite accesibile graţie garanţiilor de stat şi stimulentelor lansate de băncile centrale, pentru a supravieţui măsurilor de carantină. În momentul în care această susţinere va expira, finanţele acestora s-ar putea regăsi într-un punct critic, iar companiile mici trag deja semnalul de alarmă.

Politicienii sunt rugaţi să ajute companiile viabile să-şi cureţe bilanţurile, în caz contrar acestea urmând să se confrunte cu poveri ale datoriilor care ar putea eroda puternic investiţiile şi crearea de locuri de muncă ani la rând de-acum încolo.

„Cu fiecare săptămână care trece, şansele de supravieţuire pentru companiile închise se reduc“, arată Germain Simoneau, de la federaţia franceză a firmelor mici CPME.

Riscul trece dincolo de companii în sine. Bilanţurile şubrezite ar putea declanaşa un ciclu de defaulturi şi falimente care ar lovi în sistemul bancar şi ar adânci declinul economic.

Vulnerabilităţile companiilor „au crescut dramatic“ în urma pandemiei şi au fost ţinute sub control doar de susţinerea masivă de ordin monetar şi fiscal, se arată într-un raport al BCE. „O retragere abruptă a măsurilor de susţinere ar putea duce la o intensificare a riscurilor, amplificând astfel vulnerabilităţile companiilor dincolo de nivelul observat la apogeul crizei financiare mondiale“.

Companiile din zona euro au adăgat datorii de peste 400 mld de euro în prima jumătate a acestui an, comparativ cu 289 mld de euro în întregul an trecut. Comisia Europeană avertiza recent că ìrambursarea datoriilor ar putea fi extrem de dificilă în sectoarele lovite de pandemie pe termen mai lungî.

Eurochambers a găsit recent că rambursarea datoriilor acumulate în pandemie reprezintă a doua mare temere pentru companii. Economiştii UBS arată că riscurile de default în rândul companiilor europene rămân ridicate în pofida susţinerii fiscale excepţionale.

În ultimă instanţă, soluţia este probabil de a convinge companiile europene să-şi reducă dependenţa de credite bancare, la care acestea recurg într-o mai mare măsură decât companiile americane.

Comisia şi BCE fac de multă vreme apel pentru o Uniune a Pieţelor de Capital pentru facilitarea accesului la finanţare alternativă.

Pe termen mediu, însă, soluţiile propuse necesită susţinere guvernamentală.

Comisia Europeană a relaxat recent reglementările privitoare la subvenţii pentru ca guvernele să poată acoperi până la 3 milioane de euro din costurile fixe ale companiilor. Acesta poate reprezenta un mic pas către o reformare mai amplă a finanţelor corporate pentru era post-pandemie.

“După cum lecţia învăţată de pe urma crizei din 2008-2009 a fost că băncile trebuie să fie mai bine capitalizate şi să aibă un grad mai scăzut de îndatorare, lecţia acestei crize este că acelaşi lucru este valabil şi pentru companiile non-financiare“, arată Michala Marcussen, de la SocGen.

AFACERI DE LA ZERO