Marile economii din Europa de Est au avut evoluţii peste aşteptări în trimestrul trei, propulsate mai ales de exporturi. În Polonia creşterea a fost sprijinită puternic şi de cererea internă, iar în Ungaria şi Cehia s-a remarcat în plus cadenţa mai ridicată a fabricilor din industrie.
În Polonia, cea mai mare economie din regiune, exporturile puternice au contribuit semnificativ la creşterea trimestrială de aproape 8% înregistrată în perioada iulie-septembrie. Această valoare reprezintă o ajustare în sus a estimării iniţiale, de 7,7%, făcută de institutul de statistică al ţării. Polonia recuperează astfel o mare parte din cât a pierdut în trimestrul doi, când PIB-ul a scăzut cu 9%. În ritm anualizat, economia s-a contractat cu 1,5%.
Exporturile nete au contribuit cu 1,7 puncte procentuale la creşterea PIB-ului, faţă de 1,1 puncte în trimestrul doi. Alături de revenirea puternică a consumului privat, acestea au ajutat la recuperarea a trei sferturi din pierderile economice cauzate de măsurile de lockdown impuse la nivel naţional în primăvară, scrie Dziennik Gazeta Prawna.
Trimestru la trimestru, în perioada iulie-septembrie valoarea brută adăugată de industrie a fost de aproape 18%, iar cheltuielile de consum ale gospodăriilor au crescut cu 14%, potrivit statisticii oficiale. Economistul-şef al ministerului de finanţe Lukasz Czernicki a apreciat, într-un interviu pentru Dziennik Gazeta Prawna, că pandemia de COVID-19 s-ar putea să fi schimbat ireversibil structura cheltuielilor sau chiar să fi descurajat populaţia să cheltuiască în următoarele luni.
Cehia, cea mai matură economie dintre fostele state comuniste acum membre ale UE, a crescut cu aproape 7% în trimestrul trei, în ritm trimestrial, ajutată în special de revenirea puternică a consumului gospodăriilor şi cererii externe pentru produsele cehe, scriu analiştii de la ING. Ei au remarcat, de altfel, că multe subcomponente ale PIB au avut evoluţii trimestriale pozitive puternice, dar au scăzut comparativ cu nivelurile din anul anterior. Un sector care a surprins plăcut este cel al ospitalităţii. Consumul intern a accelerat în trimestrul trei, iar exporturile au explodat cu 26% faţă de trimestrul anterior. Reuters menţionează că încrederea managerilor de fabrici a atins în noiembrie cel mai ridicat nivel de după august 2018, ceea ce dă speranţă că industria manufacturieră poate sta în fruntea rezistenţei economiei în faţa celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19, care a lovit ţara mai dur decât primul. Acum, guvernul de la Praga permite redeschiderea limitată a magazinelor de retail şi a restaurantelor, după două luni de inactivitate, pentru a le permite comercianţilor să se pregătească de sezonul sărbătorilor de iarnă.
Fabricile au suferit mai puţin decât în primăvară, când multe dintre ele au fost închise din cauza perturbărilor din lanţurile de aprovizionare şi opririi cererii.
Luna trecută, comenzile noi pentru industrie au înregistrat cel mai rapid ritm de creştere de după iulie 2018, arată un indicator realizat de Markit. Cehia este o economie puternic orientată spre export, vânzând mai ales bunuri cu valoare adăugată mare, iar industria auto este un motor important al producţiei industriale.
„Măsurătorile din noiembrie confirmă rezistenţa ridicată a industriei interne chiar şi în condiţiile dificile create de această pandemie“, spune Jana Steckerova, economist la Komercni Banka. „Un rol important îl joacă industria din zona euro, în special cea din Germania, unde măsurătorile activităţii au arătat, de asemenea, niveluri ridicate. Acest lucru este benefic firmelor cehe din industrie orientate spre export.“
Economiştii nu se aşteaptă ca revenirea PIB-ului să mai dureze mult, ca o frână acţionând contramăsurile luate de guvern pentru stoparea celui de-al doilea val al pandemiei. Banca centrală estimează că economia se va contracta cu 7,2% în acest an.
Economia ungară, depedentă şi ea puternic de industria exportatoare, şi mai ales de sectorul auto, a crescut cu 11,4% în trimestrul trei faţă de cele trei luni anterioare, dar a scăzut cu 4,6% în ritm anualizat, scrie Budapest Business Journal, care citează datele statistice oficiale.
Trimestrial, valoarea adăugată din industrie a sărit cu peste 24%, iar cea din servicii a urcat cu 10%. Cheltuielile de consum ale gospodăriilor s-au majorat cu 7,4% în trimestrul trei, faţă de cel anterior. În comerţul extern, exporturile au explodat cu aproape 29%, în timp ce importurile au crescut cu doar 19%. Institutul de statistică al Ungariei a calculat că faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea adăugată din sectorul hotelier şi al restaurantelor s-a prăbuşit cu 21%. Analiştii de la ING cred că avansul puternic al PIB-ului din trimestrul trei maschează o revenire incompletă. „Deşi luceşte, nu este aur“, scriu ei, remarcând că „în principal producţia de automobile şi de electronice a stat în fruntea revenirii din criză“.
Cei mai mulţi analişti estimează că economia maghiară va înregistra în acest an o scadere în jur de 6%, însă amploarea depinde de cât de dure vor fi în continuare măsurile de stopare pandemiei. Cei de la ING se aşteaptă la revenirea recesiunii.
