Business Internaţional

Industria oţelului din Marea Britanie, Germania şi SUA ţipă de durere sub presiunea importurilor ieftine din China

Industria oţelului din Marea Britanie, Germania şi SUA ţipă de durere sub presiunea importurilor ieftine din China

Ministrul francez al economiei Emmanuel Macron: „Dacă vrem să fim o zonă economică unită credibilă când ne confruntăm cu partenerii noştri care nu respectă regulile jocului, atunci avem nevoie de tarife suficient de ridicate, tarife comparabile cu cele ale americanilor“

Autor: Bogdan Cojocaru

13.04.2016, 00:06 961
În acelaşi timp, la Bruxelles, ministrul francez al economiei Emmanuel Macron a încercat să preseze Comisia Europeană să majoreze tarifele pentru aceste importuri la nivelul celor din SUA. Dar chiar şi în SUA industria oţelului se chinuie deoarece scade cererea. Acolo, autorităţile din domeniul comerţului analizează săptămâna aceasta impactul pe care oţelul adus din străinătate îl are asupra pieţei locale. În Marea Britanie se vorbeşte deja de o criză a industriei oţelului, unde retragerea de pe piaţă a grupului indian Tata pune în pericol mii de locuri de muncă.

Potrivit uniunii sindicale germane IG Metall, circa 45.000 de salariaţi din industria oţelului au participat la protestele de luni, cerând „un viitor pentru oţelul european“. Participarea este impresionantă având în vedere că în industria oţelului din Germania lucrează 87.000 de persoane, scrie Reuters. Muncitorii de la ThyssenKrupp se tem că vor avea aceeaşi soartă cu cea a colegilor din Marea Britanie, unde grupul indian Tata şi-a scos toate operaţiunile la vânzare, ceea ce pune în pericol mii de locuri de muncă.

ThyssenKrupp discută cu Tata de­spre o eventuală fuziune, în condiţiile în care compania indiană se retrage din Europa, însă negocierile decurg anevoios. Protestele au fost sprijinite de ministrul german al economiei Sigmar Gabriel, un aliat, dar doar de conjunctură, al cancelarului Angela Merkel.

ThyssenKrupp a căutat un mod de a ieşi din industria producerii oţelului de când poziţia de CEO a fost preluată  în 2011 de Heinrich Hiesinger, care a ghidat retragerea din SUA, unde grupul a pierdut miliarde de dolari prin operaţiuni de extindere neinspirate. Producerea de ascensoare şi piese auto este o afacere mai profitabilă, preferată de investitori. „Ştim că ma­nagerii noştri cu salariile cele mai mari fac un fel de diplomaţie secretă şi elaborează planuri de restructurare. Nu vom sta pe tuşă“, a spus Guenter Back, un şef de sindicat de la ThyssenKrupp.

Fără sprijin politic sau din partea salariaţilor, grupului îi va fi aproape imposibil să ducă până la capăt planurile de fuziune. Spre deosebire de multe dintre statele UE, inclusiv Marea Britanie, Germania are o bază industrială masivă pentru care industria oţelului este vitală. În plus, aceasta asigură indirect 3,5 milioane de locuri de muncă. IG Metall a cerut majorări salariale de 5%, nu doar pentru industria oţelului, ci şi pentru sectorul metalelor şi cel al energiei.

Şi în industria chimică sindicatul IG BCE a cerut majorări salariale similare după ce economia germană a crescut cu 1,7% anul trecut. O creştere salarială şi mai mare, de 6%, a fost cerută de uniunea sindicală Verdi pentru peste două milioane de salariaţi din sectorul public.

Ministrul de interne Thomas de Maiziere a respins aceste pretenţii, spunând că sunt „exagerate şi de domeniul fanteziei“.

Sindicatele spun că majorările salariale vor stimula creşterea cheltuielilor populaţiei, ceea ce va ajuta economia în condiţiile în care exporturile au probleme din cauza turbulenţelor globale. 

Luni, la Bruxelles, ministrul francez Macron a spus că trebuie pusă „mai multă“ presiune pe Comisia Europeană mai ales în ceea ce priveşte tarifele impuse importurilor chinezeşti. „Dacă vrem să fim o zonă economică unită credibilă când ne confruntăm cu partenerii noştri care nu respectă regulile jocului, atunci avem nevoie de tarife suficient de ridicate, tarife comparabile cu cele ale americanilor“, a afirmat el.

Franţa, Germania şi Marea Britanie sunt printre ţările care au cerut deja Comisiei să ajute industria oţelului.

Luna trecută, Comisia a cerut statelor membre ale UE să nu mai blocheze măsurile care ar permite impunerea unor tarife mai mari pentru importurile subvenţionate sau cu preţ de dumping.

În mai anul trecut, UE a stabilit un tarif mediu de 20%. În SUA, tariful mediu este de 300%. China ocupă locul trei în ceea ce priveşte importurile americane de oţel finit, după Coreea de Sud şi Turcia.

AFACERI DE LA ZERO