Războiul Americii împotriva Iranului cutremură pieţele de energie ale lumii, iar companiile de energie curată ale Chinei ar trebui să aibă de câştigat. Ţara produce peste 80% din panourile solare ale lumii, iar graţie acestei producţii, sursele regenerabile au generat mai multă electricitate decât cărbunele anul trecut în întreaga lume. Şi totuşi, industria solară chineză, deşi lider mondial, este în criză, iar războiul nu va fi suficient pentru a o stabiliza, scrie The Economist. Exporturile solare ale Chinei au fost impulsionate de la începutul bombardamentelor, însă acest lucru nu va aduce prea multă bucurie companiilor sale, în condiţiile în care acestea se confruntă cu trei provocări. Cererea internă pentru produsele lor este în scădere pentru prima dată în ultimele decenii pentru că reţelele energetice ale ţării au devenit supraîncărcate cu acestea. Oferta de panouri solare, între timp, este supraabundentă în urma anilor de investiţii masive în fabrici. Iar protecţionismul de pe pieţele externe este în creştere. Iar aceste probleme se suprapun într-o perioadă nefastă. Majoritatea companiilor sunt pe pierdere din 2024 din cauza războaielor brutale ale preţurilor, iar falimentele se adună. După o creştere vertiginoasă, fabrica solară a lumii se află acum la o răscruce. Industria solară la nivel global nu a fost întotdeauna blândă cu investitorii. Un panou solar seamănă cu altul, iar îmbunătăţirile făcute de un producător sunt rapid copiate de rivali.
Astfel, companiile încearcă să se scaleze cât mai rapid posibil pentru a capta cotă de piaţă. Asta înseamnă că producţia o poate lua înaintea cererii, provocând o prăbuşire a marjelor.
Însă actualul declin este diferit. Principala piaţă pentru panouri solare a fost întotdeauna în interiorul Chinei, iar instalările acestora au fost atât de rapide în ultimii ani, că a depăşit capacitatea reţelei de a le absorbi. China s-a bazat în mod tradiţional pe energie din cărbune, care poate fi pornită şi oprită după nevoie. Panourile solare funcţionează doar când e soare, putând duce la pene de curent noaptea şi excese în timpul zilei. Drept rezultat, în ianuarie şi februarie aproximativ 9% din producţia de energie solară a Chinei a fost irosită, în creştere de la 6% în aceeaşi perioadă din 2025.
Astfel, noi instalări sunt greu de justificat. Acestea sar putea reduce cu 24-43% faţă de 2025 în acest an, suficient pentru a face ca cererea globală de panouri solare să scadă pentru prima dată în două decenii. Pentru ca reţeaua Chinei să facă faţă, trebuie să poată stoca energia solară în excess sau să o poată transporta unde este necesară. Acest lucru necesită investiţii majore în baterii şi linii de electricitate, cât şi mecanisme flexibile de coordonare. Toate acestea se întâmplă, însă necesită timp, însemnând că chiar dacă instalările îşi reiau creşterea în 2027, aceasta va fi probabil mult mai lentă decât înainte.
Între timp, companiile din sectorul chinez se confruntă cu o supraofertă. Şi oficialii sunt dornici să combată această problemă. În ultimele luni, unele guverne locale chineze au început chiar să ceară companiilor din sector să returneze subvenţiile, preferând să le vadă falimentând.
Între timp, geopolitica ar putea aduce şi mai mulţi nori la orizont. Panourile solare ieftine chinezeşti au fost victima propriului succes, provocând reacţii protecţioniste atât în ţările occidentale, cât şi la vecinii lor, inclusiv India.
Toate acestea creează o perspectivă sumbră. Peste 40 de firme solare chineze au dat faliment, au fost cumpărate sau delistate din 2024. O treime din forţa de muncă a celor mai mari cinci firme ale ţării a fost concediată. Însă cel mai mare val de consolidare nu a izbucnit încă.
Ar mai putea ceva aduce înapoi vremurile de aur ale sectorului? Ar fi cu siguranţă de ajutor dacă ţările şi-ar elimina barierele în faţa bunurilor chineze. O altă salvare ar veni din comercializarea de tehnologii care sporesc dramatic eficienţa panourilor solare. Întrebarea este câte din firmele chineze vor supravieţui pentru a asista la astfel de evenimente.
