Economia Ungariei a stagnat în trimestrul trei, aşa cum face de mai mult de trei ani încoace. Nimic nu pare că merge bine acolo. Industria, concentrată puternic în jurul sectorului auto, este ţinută pe loc de cererea slabă din alte ţări. Nici vremea nu a ţinut cu Ungaria, seceta lovind agricultura. În schimb, economia Poloniei sprintează cu motoarele turate. Ce este interesant este că şi-a găsit motoare noi de creştere – investiţiile şi chiar şi exporturile.
Stagnarea PIB-ului Ungariei în trimestrul trei faţă de trimestrul doi a însemnat un avans de doar 0,6% în ritm anual. Cifrele coincid cu calculele preliminare ale biroului central de statistică, însă până acum nu au fost disponibile detaliile care arată ce a mers bine şi ce nu. Economia maghiară a scăzut în opt dintre ultimele 13 trimestre şi a reuşit să crească în doar patru. Acum s-a oprit, după cum scrie Portfolio.hu. În radiografia de ansamblu se poate vedea că activitatea industrială este blocată de cererea slabă de pe pieţele externe şi de provocările legate de competitivitate din industria auto europeană. Condiţiile meteo nefavorabile au afectat agricultura. Activitatea din construcţii suferă în urma lipsei de investiţii. O tendinţă pozitivă se observă în servicii, energizate de creşterea veniturilor gospodăriilor. De fapt, serviciile sunt singurul sector care a avut o contribuţie semnificativă la creşterea PIB-ului de 0,6%. Industria manufacturieră a acţionat ca frână, în timp ce industria construcţiilor a avut un efect mai mult neutru. Surpriza a fost că agricultura, cu toată seceta, a frânat doar puţin creşterea economică, ceea ce înseamnă că economia în ansamblul ei este prea slăbită pentru a putea avansa.
La analiza evoluţiei trimestriale se poate vedea că şi aici energia a venit de la servicii – comerţ, transport şi activităţi financiare. Pe de altă parte, activitatea din comunicaţii, imobiliare şi divertisment a scăzut. Surpriza a venit tocmai din industrie, unde, deşi cantitativ producţia a scăzut, a crescut valoare adăugată. Acest lucru a prevenit ca economia să scadă. Poza PIB-ului prin lentila consumului arată o situaţie ciudată. Până acum, creşterea veniturilor gospodăriilor s-a văzut în consumul mai energic, devenit motorul principal al economiei. Însă forţa consumului a fost neutralizată de factorii externi – exporturile – şi de colapsul investiţiilor. Dar în trimestrul trei s-a produs o schimbare. Contribuţia consumului din gospodării la creşterea economică s-a diminuat, iar principalul factor de creştere au devenit stocurile şi producţia pe stoc.
De regulă, exporturile şi consumul duc la epuizarea stocurilor. Cu alte cuvinte, poza arată că exporturile nete nu au ajutat economia să crească, dar industria a continuat să producă, însă pe stoc. Cu ritmul de creştere de până acum, este greu de crezut că economia va reuşi să depăşească viteza de 0,6% de anul trecut. Pentru aceasta ar trebui un avans de 1,5% în ultimul trimestru, performanţă rară pentru Ungaria. Sunt şanse mari ca anul acesta economia maghiară să avanseze cu doar 0,3-0,5%, un rezultat care nu ajută la reducerea deficitului bugetar şi a datoriilor statului. Ceva impuls de revenire ar putea da cheltuielile electorale de pregătire a terenului pentru alegerile parlamentare din primăvară. Autorităţile îşi pun speranţa şi în începerea producţiei unora din multele investiţii în fabrici – mai ales auto - anunţate în ultimii ani.
Pentru Polonia, creşterea economică din trimestrul trei a fost o surpriză plăcută. Avansul a accelerat în ritm anual de la 3,3% la 3,8%, rezultat marginal mai bun decât calculul iniţial publicat de biroul central de statistică luna trecută. Investiţiile au urcat puternic, cu 7,1%, inversând declinul din trimestrul anterior, dar consumul privat a dezamăgit un pic, cu o creştere de „doar“ 3,5% în trimestrul trei.
„Mai multe investiţii, mai puţin consum“, după cum au observat analiştii de la banca Pekao. Consumul intern a urcat cu 3,7%. Şi exporturile nete au contribuit la avansul PIB-ului polonez. Ca toate economiile mari est-europene, Polonia are probleme cu aducerea sub control a deficitului bugetar. Însă creşterea economică sănătoasă îi oferă mai mult spaţiu de manevră.
Guvernul mizează pentru anul acesta pe un avans al PIB de 3,9%. Banca centrală prevede o creştere mai lentă, de 3,4%. Banca Mondială este mai pesimistă - un salt de numai 3,2%. În cea mai nouă prognoză, cea a OCDE, economia va creşte cu 3,3% anul acesta, mai rapid decât a estimat organizaţia anterior, ajutată de investiţii şi de consumul privat puternic.
Oricare dintre aceste predicţii se va adeveri, creşterea va fi una sănătoasă pentru actualul context economic est-european, în care industria este paralizată de costurile mari, mai ales cele ale energiei. Iar performanţele de anul acesta vor fi o bază solidă pentru creşterea de anul viitor. Investiţiile sunt aşteptate să crească puternic în 2026, cu aproape 12% (estimare a OCDE). Deocamdată, nici în Polonia activitatea industrială nu este grozavă.
Un indice PMI al S&P arată contracţie în noiembrie, dar cu presiuni descendente mai mici. Unii văd în acest lucru un semn de stabilizare şi că trimestrul patru va fi din punctul de vedere al creşterii economice cel puţin la fel de bun ca trimestrul trei. Avantajul Poloniei faţă de celelalte economii din regiune este diversificarea mai mare. Chiar şi exporturile sunt mai diversificate.
