Banca Centrală Europeană a tăiat pentru a treia oară anul acesta dobâzile de politică monetară, ducând-o pe cea de referinţă, a facilităţii pentru depozit, în jos cu 25 de puncte de bază, la 2,25%, încurajată de apropierea inflaţiei de ţinta instituţiei, de rezistenţa economiei zonei euro şi de revenirea activităţii din industriei. Însă a avertizat că economiile se confruntă cu „incertitudini excepţionale“, create de tensiunile din comerţul internaţional, iar acestea întunecă perspectivele de creştere.
Legat de tensiunile din comerţul global, preşedinta BCE Christine Lagarde a explicat că acestea pot împinge inflaţia în sus sau în jos. Taxele vamale duc la majorarea costurilor, în timp ce reorientarea fluxurilor comerciale pot împinge în jos preţurile. Decizia a fost una anticipată, în condiţiile în care presiunile inflaţioniste au dispărut în mare măsură.
Inflaţia din zona euro a scăzut pentru a doua lună consecutiv în martie, ajungând la 2,2%. Potrivit consiliului monetar al BCE, inflaţia continuă să evolueze în linie cu previziunile staffului acesteia, atât inflaţia generală, cât şi cea de bază scăzând în martie. Inflaţia din sectorul serviciilor a slăbit de asemenea pronunţat în ultimele luni. Creşterea salariilor se moderează, iar profiturile diminuează parţial impactul creşterii salariale încă ridicate asupra inflaţiei, se mai arată în comunicatul băncii.
Turbulenţele provocate de politica comercială schimbătoare a SUA ar putea împinge preţurile în jos şi ajuta BCE să readucă inflaţia la ţintă mai rapid. Morgan Stanley argumentează că inflţia ar putea scădea chiar sub ţinta de 2% a băncii.
Unii analişti, cum ar fi Sven Stehn de la Goldman Sachs, sugerează de asemenea că aprecierea euro ar putea domoli presiunile inflaţioniste provocate de tarifele americane, potrivit Euronews.
În ceea ce priveşte tarifele americane, deşi Donald Trump a pus majoritatea acestora pe pauză, multe rămân în vigoare, iar volatilitatea de pe pieţele financiare a produs deja efecte negative, justificând reducerea dobânzii la depozite cu 25 de puncte bază la 2,25%, cel mai scăzut nivel din ianuarie 2023, au indicat majoritatea economiştilor intervievaţi de Reuters.
Riscurile privind creşterea zonei euro sunt în creştere, a declarat şefa BCE Christine Lagarde. Escaladarea tensiunilor comerciale ar putea reduce creşterea prin erodarea exporturilor.
Perspectivele economice sunt înnegurate de o „nesiguranţă excepţională“, a adăugat aceasta, indicând noile bariere ridicate în calea comerţului de tarifele lui Trump. Consumatorii şi-ar putea restrânge cheltuielile pe măsură ce aceştia devin mai prudenţi.
Potrivit şefei BCE, economia a crescut probabil în primul trimestru al anului, iar sectorul manufacturier a dat semne de stabilizare.
BCE a anticipat anterior că creşterea economiei zonei euro s-ar putea reduce cu o jumătate de punct procentual dacă tarifele sunt impuse. Estimarea respectivă s-ar putea dovedi totuşi prea optimistă dacă Trump revine la bariere comerciale mai substanţiale sau dacă UE retaliază.
Analiştii ING scriu că tarifele americane au reînviat temerile privind creşterea economică a zonei euro, cel puţin pe termen mai scurt. Aprecierea euro şi ieftinirea energiei sporesc forţele dezinflaţioniste pe care actualele tensiuni comerciale le vor avea asupra zonei euro.
Investitorii întrevăd încă cel puţin două reduceri de dobânzi în acest an, unii previzionând chiar şi o a treia pe fondul slăbirii economiei, conform Reuters.
Reinhard Cluse, economist la UBS, argumentează că BCE va trebui să înceapă să scumpească creditul anul viitor pentru a evita ca stimulentele fiscale să împingă din nou preţurile în sus.
