Inflaţia la alimente s-a prăbuşit în Ungaria şi a încetinit simţitor în Polonia

Cele mai recente date au adus surprize uriaşe în ceea ce priveşte inflaţia în Ungaria şi Polonia. În ţara vecină României, creşterea preţurilor în ritm anual a încetinit în iulie la cea mai joasă cotă din ultimii zece ani. Preţurile alimentelor chiar au scăzut la unele grupe de produse cu peste 25%.

În Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, scumpirea produselor cumpă­rate pentru uzul zilnic de la magazine, inclusiv alimente, a frânat semnificativ. În Ungaria, potrivit datelor statistice oficiale, preţurile de consum au crescut cu doar 1,2% în iulie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, şi au scăzut cu -0,1% în raport cu iunie. Spre comparaţie, inflaţia anuală a fost de 1,7% în iunie.

Iulie a adus, astfel, cel mai lent avans din ultimii zece ani şi unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, poate chiar cel mai mic, având în vedere ultimele estimări publicate de Eurostat. Ungaria a ajuns aici după un drum lung şi dificil. Mult timp a fost ţara cu cea mai puternică inflaţie din Uniune. Indicatorul s-a situat la 25,7% în ianuarie 2023, când Europa se confrunta cu o criză de energie gravă, cauzată de războiul din Ucraina. În prezent, România are cea mai mare inflaţie din UE.

Mai important pentru maghiari, preţurile produselor alimentare au scăzut cu 1,1%, o premieră după mult-mult timp, după cum a re­marcat prim-ministrul Peter Magyar. Ieftiniri apreciabile au fost observarte la carne în con­servă (-26,9%), unt (-14,1%), carne de porc (-13,1%), fructe (-12,5%) şi brânzeturi (-9,5%). Dacă sunt excluse serviciile de catering, preţu­rile alimentelor au scăzut cu 4,4% în ritm anual.

Principalul motor al inflaţiei au fost servi­ciile – divertismentul, transportul, poşta. Aces­tea s-au scumpit cu 10% an la an, iar un rol prin­cipal aici a jucat, probabil, creşterea cota­ţiilor petrolului în contextul războiului din Iran.

Analiştii pun frânarea inflaţiei pe seama aprecierii forintului, moneda Ungariei, de când Fidesz, partidul fostului premier Viktor Orban, a pierdut alegerile, iar guvernarea a fost preluată de Peter Magyar.

Echipa sa a promis că va aduce Ungaria cât mai aproape posibil de zona euro. Chiar şi ban­ca centrală, condusă de un aliat al lui Orban, a menţionat beneficiile pe care le-ar aduce eco­nomiei adoptarea euro. Orban şi Fidesz nu doar că erau eurosceptici, dar au tatonat şi ideea scoaterii Ungariei din UE.

Forintul mai puternic temperează efectul in­flaţionist al importurilor, produsele din străină­ta­te fiind de regulă achiziţionate în euro sau dolari. Inflaţia are impact mai larg în eco­no­mie. Niveluri reduse semnalizează în mod nor­mal pieţelor că pot urma reduceri de dobânzi. Dobânzile mici stimulează creşterea econo­mică, dar, în schimb, duc la deprecierea mone­delor. Aşa s-a întâmplat şi cu forintul după ce biroul naţional de statistică a anunţat cum a evoluat inflaţia. Forintul a început să sprinteze în primăvară şi s-a oprit luna trecută. Însă a rămas puternic.

De observat este că în iulie au acţionat mă­surile guvernamentale de limitare a creşterii pre­ţurilor anumitor alimente, pe când combus­tibilii nu au mai avut preţuri plafonate. După aflarea veştilor despre inflaţie, retailerii au ce­rut guvernului retragerea măsurii de îngheţare a marjelor de profit pentru anumite produse.

În Polonia, creşterea preţurilor achiziţiilor zilnice a încetinit simţitor în iulie, potrivit unui studiu realizat lunar de UCE Research şi Uni­versitatea WSB Merito. Preţurile a 17 produse pentru uzul zilnic, cum ar fi mâncare, băuturi şi articole pentru necesităţile de bază, inclusiv aflate la promoţie, care pot fi cumpărate din 47.000 de magazine s-au majorat în medie cu 1,9% faţă de luna iulie a anului trecut. În iunie, indicatorul a fost de 2,7%, iar în mai de 3,4%.

Luna trecută, preţurile alimentelor au urcat cu numai 1,2%, mai lent decât în iunie, când scum­pirile au fost de 1,9%. Autorii studiului cred că nivelul din iulie s-ar putea să fie pragul cel mai de jos, urmând ca tendinţa să se inver­seze în următoarele luni. Ei au avertizat, de ase­menea, că valorile indicelui de inflaţie realizat de ei nu coincid cu calculele biroului naţional de statistică deoarece instituţia ia în consi­derare articole diferite.

Tendinţa de accelerare a creşterilor de pre­ţuri ar putea reveni din cauza instabilităţii din co­merţul internaţional, a tensiunilor geopoli­tice şi a scumpirii combustibililor. De asemenea, remarcă specialiştii, slăbirea inflaţiei alimen­ta­re reflectă apariţia pe piaţă a produselor de se­zon, mai ieftine, şi înteţirea concurenţei dintre magazine.