Îngenuncheaţi de povara imensă a inflaţiei, consumatorii germani au împins cea mai mare economie europeană în recesiune. Cât se va prelungi suferinţa?

Scăderea consumului gospodă­riilor pe fondul erodării puterii de cumpărare, activitatea industrială slabă şi criza energetică au făcut ca economia Germaniei, cea mai mare din Europa, să se contracte în primul trimestru al acestui an faţă de tri­mestrul anterior, intrând prin urmare în recesiune.

PIB-ul a scăzut cu 0,3% în T1, după un declin de 0,5% în trimestrul patru al anului trecut.

Prima estimare indicase o stag­nare a PIB-ului în T1, Germania ur­mând să evite o recesiune. În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 0,5%.

„Sub povara imensă a inflaţiei, consumatorii germani au căzut în ge­nunchi, trăgând întreaga economie cu ei“, a declarat Andreas Scheuerle, analist la DekaBank, pentru Reuters.

Consumul gospodăriilor a scăzut cu 1,2% trimestrial. Cheltuielile gu­ver­namentale s-au redus de aseme­nea semnificativ cu 4,9% trimestrial. Pe de altă parte, investiţiile au cres­cut în T1, după un semestru al doilea slab din 2022.

Scumpirea masivă a energiei a apăsat de asemenea greu, potrivit lui Joerg Kraemer, economist-şef la Com­merzbank. În acelaşi timp, pro­duc­ţia industrială a suferit cel mai pro­nun­ţat declin pe 12 luni în martie.

Recesiunea nu a putut fi evitată, iar întrebarea este acum dacă va exis­ta o redresare în S2. „Privind dincolo de primul trimestru, optimismul de la începutul anului pare să fi lăsat locul unui simţ sporit al realităţii“, arată Carsten Brzeski de la ING.

O scădere a puterii de cumpă­rare, comenzile industriale subţiate, înăs­prirea agresivă a politicii mone­tare şi aşteptata încetinire a econo­miei americane, toate indică o activitate economică fragilă pe viitor. Toţi indicatorii cheie ai sectorului manufacturier sunt acum în scădere, potrivit lui Kraemer.

Pentru economiştii de la Com­merz­bank, o recesiune în al doilea semes­tru pare acum mai probabilă decât revenirea pe care majoritatea cole­gilor lor continuă să o anticipeze, scrie Bloomberg.

Inflaţia nu ajută. Aceasta depă­şeşte în continuare 7% şi nu este de aşteptat să se retragă rapid.

Majoritatea analiştilor se aşteap­tă ca Germania să înregistreze o creş­tere firavă în acest an, însă mulţi se tem că cea mai mare economie va rămâne în impas pe o perioadă mai lungă, notează Financial Times.

Germania este de aşteptat să fie cel mai slab performer din rândul mari­lor economii ale lumii în acest an, potrivit FMI, care anticipează un de­clin de 0,1% al PIB-ului german.

Alţi economişti, însă, cred că un declin al inflaţiei şi accelerarea creşterii salariilor, combinate cu soliditatea pieţei muncii, vor susţine cheltuielile consumatorilor germani şi ajuta economia să crească în restul anului.

Banca centrală germană se aşteaptă de asemenea ca economia să crească modest în T2, o revenire a industriei compensând stagnarea consumului gospodăriilor şi declinul construcţiilor, scrie Reuters.

Cât priveşte zona euro ca întreg, amploarea revizuirii datelor privind PIB-ul german înseamnă că creşterea zonei euro va fi probabil revizuită în jos pe T1. Alte revizuiri în jos ar putea plasa regiunea într-o recesiune tehnică, avertizează economiştii Bloomberg Economics.

Italia ar putea fi în pericol să intre la rândul său în recesiune după ce PIB-ul acesteia s-a contractat în T4, 2022.

Cât priveşte Spania, electoratul ţării se confruntă cu o „criză ciudată“ manifestată printr-o rată ridicată a ocupării forţei de muncă şi preţuri în creştere, conform Financial Times.