Bursele şi moneda euro au avut încă o zi zbuciumată după ceîntâlnirea miniştrilor de finanţe din zona euro nu a adus niciomăsură concretă de combatere a crizei, iar Grecia ar putea finevoită să intre în default. Vânzarea de obligaţiuni către Italia amai readus încrederea printre investitori.
Cancelarul german Angela Merkel a cerut Italiei mai multăausteritate în privinţa politicii bugetare, menţinându-şi astfelpoziţia avută faţă de toţi membrii zonei euro care au recurs laajutor extern pentru a evita falimentul. Mai mult, ministrul său definanţe Wolfgang Schauble a exclus orice extindere a FonduluiEuropean de Stabilitate Financiară - stabilit de zona euro pentrusprijinirea ţărilor cu probleme, idee propusă de BCE. Fiind cea maimare economie de pe continent, Germania plăteşte cel mai mult însalvarea ţărilor cu probleme, iar contribuabilii nu vor să mai audăde salvarea altor ţări cu ajutorul banilor lor. Schauble a negatzvonurile că Berlinul este pregătit să confere fondului puterea dea cumpăra datorii italiene şi spaniole direct de pe piaţă, măsurăvăzută de analişti ca necesară pentru a se limita extindereacrizei. Contrar atitudinii nemţilor, Franţa, principalul aliat alGermaniei în politicile privind zona euro, a indicat prin premierulFrancois Fillon că fondul de urgenţă poate fi extins în caz denevoie, potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters.
Lipsă de unitate
Problemele prin care trece acum Italia subliniază incapacitateaEuropei de a lupta cu o criză care a apărut în Grecia în urmă cuceva timp, în octombrie 2009, şi a îngenuncheat Irlanda şiPortugalia, scrie Bloomberg.
"Criza se extinde foarte rapid. Europa trebuie să recunoască cănu se mai confruntă cu o criză a economiilor mici din zona euro.Criza a cuprins întreaga zonă euro, dar liderilor europeni le-aluat ceva timp să accepte realitatea", a spus un economist al RoyalBank of Scotland.
La rândul lui, preşedintele BCE Jean-Claude Trichet a explicatcă Europa se află în epicentul unei probleme globale.
Reuniţi luni noaptea la Bruxelles, miniştrii de finaţe din zonaeuro au promis împrumuturi mai ieftine, termene de scadenţă maimari şi un mecanism de salvare mai flexibil pentru ţările cuprobleme, dar fără a stabili date sau condiţii precise privindstrategia de combatere a crizei, exact motivul pentru care s-auîntâlnit. "Miniştrii stau pregătiţi să adopte măsuri pentru aîmbunătăţi capacitatea sistemică a zonei euro de a rezistacontagiunii, incluzând creşterea flexibilităţii fondului deurgenţă, extinderea scadenţelor împrumuturilor şi reducereadobânzilor", se arată într-un comunicat comun al miniştrilor definanţe. Deşi Germania se opune, ei consideră că fondul ar puteafi folosit pentru cumpărarea de obligaţiuni greceşti sau ale altorstate cu probleme de pe pieţe secundare - ceea ce ar aduce pierderisemnificative pentru sectorul privat - sau pentru a permiteGreciei să-şi retragă datoriile cu discount.
Nu pot evita defaultul
De asemenea, pentru prima dată, miniştrii au acceptat că estefoarte probabil ca Grecia să nu aibă altă cale decât să intre înincapacitate de plată pentru a face mai sustenabilă povaradatoriilor uriaşe, de 328 mld. euro, în pofida opoziţiei BCE, scrieThe Guardian.
"BCE îşi confirmă poziţia că un eveniment de credit şi o intrareîn incapacitate de plată selectivă ar trebui evitate", menţioneazăbanca într-un comunicat. Niciun guvern din zona euro nu a emisdeclaraţii care să sprijine poziţia BCE.
Chiar şi în aceste condiţii, oficialii nu au reuşit să punăcapăt disputelor privitoare la implicarea sectorului privat încel de-al doilea pachet de sprijin pentru Grecia sau la iniţiereaunui program de salvare care va fi considerat, probabil, default decătre agenţiile de evaluare financiară, scrie The New YorkTimes.
Pentru a pune sare pe rană, şeful FMI Christine Lagarde adeclarat că Fondul şi partenerii europeni nu sunt pregătiţi încă sădiscute condiţiile celui de-al doilea ajutor pentru Grecia.
Testele de stres ar putea agrava lucrurile
Criza prin care trece Europa s-ar putea intensifica la finalulsăptămânii, când urmează să fie publicate rezultatele testelor destres la care au fost supuse băncile europene. Detaliile desprecele mai mari bănci din Europa ar putea încuraja speculaţiileîndreptate împotriva acestora, avertizează băncile germane.
Intensificarea crizei a determinat investitorii să renunţe laeuro, la obligaţiunile statelor periferice şi la acţiunileeuropene, în special cele din sectorul bancar. Euro a atinsminimul ultimelor patru luni faţă de dolar de 1,3837 dolari peunitate şi s-a depreciat accentuat în raport cu francul elveţian.Pe burse, indicele FTSE 100 al bursei de la Londra pierduse lajumătatea şedinţei de tranzacţionare 1,8%, în timp ce DAX(Germania) şi CAC 40 (Franţa) au scăzut cu 2,28%, respectiv 2,31%.Ulterior, pierderile s-au mai redus.
Un oficial grec pune la îndoială succesul programului deprivatizări
Ministrul adjunct de finanţe Pantelis Oikonomou apreciază căGrecia nu va reuşi să vândă toate activele prezente pe lista deprivatizări convenită cu UE şi FMI ca parte a programului desalvare a statului elen, scrie agenţia de presă ThomsonReuters.
Liderii politici italieni s-au întâlnit deurgenţă
Ministrul italian al finanţelor Giulio Tremonti a prezidat oîntâlnire de urgenţă a liderilor din guvern şi opoziţie pentru aasigura trecerea de parlament a măsurilor de austeritate propuse deel, potrivit Financial Times.
Italia a vândut obligaţiuni cu dobânzi maimari
Ministerul italian de finanţe a vândut marţi obligaţiuniscadente la 12 luni în valoare de 6,75 mld. euro, la un randamentmediu de 3,67%, cu 1,5 puncte procentuale peste cel al uneilicitaţii similare din iunie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
