Când economiei îi era bine, premierul maghiar Viktor Orban şi locotenenţii săi se jucau cu ideea scoaterii Ungariei din UE şi spuneau că ţara a devenit suficient de matură economic pentru a se descurca fără fonduri europene.
Apoi au venit pandemia de COVID-19, o criză economică şi una energetică fără precedent, iar de atunci economia maghiară merge din recesiune în recesiune, situaţie agravată şi de faptul că Ungariei i-a fost redus semnificativ accesul la fonduri europene din cauza unor direcţii din politica internă pe care Comisia Europeană le percepe ca erodând statul de drept. Ţara este în continuare în UE, dar, într-o anumită privinţă, se separă vizibil nu de Uniune ca întreg, ci de Europa de Est.
Este vorba despre forint, cea mai instabilă verigă din economia maghiară. Când sunt probleme, moneda tinde să se deprecieze şi aşa face din septembrie. Şi se depreciază în raport cu leul, cu zlotul, cu coroana cehă, cu euro, cu dolarul şi chiar cu lira turcească. Picajul forintului se produce în paralel cu prăbuşirea rublei ruseşti. Faţă de zlotul Poloniei, forintul a stabilit un nou minim istoric, după cum a remarcat Portfolio.hu, un popular site de ştiri şi analize economice şi financiare din Ungaria.
Faţă de leu, moneda maghiară este la cel mai scăzut nivel al ultimilor doi ani. În faţa lirei turceşti, forintul a pierdut 9% în ultimul trimestru. După criza financiară mondială, când pieţele emergente erau cuprinse de haos, instabilitatea forintului aproape că a adus o criză valutară la graniţele României, în condiţiile în care tendinţa atunci era ca investitorii să trateze activele est-europene la grămadă. Contextul în care forintul se depreciază este cel al reintrării economiei în recesiune. Din ultimele nouă trimestre, economia maghiară a reuşit să crească în doar trei.
În trimestrul trei, toate sectoarele productive, în afară de servicii, au contribuit la declin. Agricultura a avut de suferit din cauza secetei, industria a dat rateuri deoarece are ca nucleu industria auto, consumul a fost slab, iar exporturile au scăzut. Industria manufacturieră este în recesiune de patru trimestre. Construcţiile au intrat în recesiune mai târziu. Lipsa de bani la buget a afectat activitatea economică din sectorul public. Cererea externă şi internă slabă şi încrederea redusă a gospodăriilor şi companiilor au descurajat investiţiile private. Guvernul a promis că economia îşi revine şi că reporneşte investiţiile mari, însă şocuri mai mari sau mai mici repetate împing economia în jos. Incertitudinile din exterior cresc, ceea ce face ca perspectivele să nu fie deloc bune.
Pe măsură ce economia maghiară se adânceşte în criză, guvernul Ungariei aprofundează relaţiile cu Rusia. Luna decembrie a început pentru maghiari cu asigurări date de ministrul lor de externe Péter Szijjártó că guvernul său lucrează cu Rusia la o soluţie care să permită evitarea sancţiunilor americane. El a spus aceste lucruri de la Moscova şi s-a referit la sancţiunile impuse Gazprombank, vehiculul financiar prin care clienţii europeni ai Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze, şi ai altor companii energetice ruse efectuează plăţi Rusiei pentru energia cumpărată de la ea. Szijjártó a avertizat că liderii europeni „au ratat marea oportunitate“ de a-şi schimba strategia „sortită eşecului“ în privinţa Ucrainei şi că ar trebui să se concentreze pe eforturile de pace în contextul actual, în care pericolul escaladării creşte.
De când Rusia a pornit război contra Ucrainei, Ungaria nu a redus achiziţiile de materii prime ruseşti, ci le-a majorat drastic, chiar dacă la nivel de mesaj spune că îşi diversifică sursele de energie. Szijjártó spune că de fapt Ungaria îşi protejează sursele de energie continuând cooperarea cu Rusia şi că nu există o alternativă bună la gazele ruse.
El a lăudat politica de neutralitate economică a Ungariei care-i permite ţării să facă comerţ cu parteneri din Vest şi din Est. Deprecierea rublei din ultimele zile este pusă în context cu sancţionarea Gazprombank. Cu toată energia primită de la Rusia, Ungaria a avut de mai multe ori în ultimele săptămâni cele mai mari preţuri ale electricităţii din UE.
