Timp de aproape trei decenii, mai întâi ca o condiţie pentru intrarea în zona euro şi apoi sub presiunea Bruxellesului de a reduce datoria publică, planurile de vânzare a activelor de stat au devenit o tradiţie la Roma.
Pandemia făcut ca acest proces să-şi inverseze direcţia, scrie Financial Times.
În ultimele luni, Roma a profitat de disponibilitatea Bruxelles-ului de a trece cu vederea starea finanţelor publice ale Italiei în timpul pandemiei pentru a exercita un control mai mare asupra afacerilor considerate strategice - pompând miliarde de euro în unele companii şi îngreunând preluarea de către străini a altora.
De la începutul crizei COVID-19, Roma a recapitalizat Alitalia, o companie aeriană care de două decenii nu a mai produs profit.
Guvernul a întârziat vânzarea unei părţi din activele reţelei Telecom Italia către KKR şi face presiuni pentru crearea unei reţele naţionale unice de fibră de date.
De asemenea, Roma şi-a exprimat intenţia de a deveni acţionar la Ilva, combinatul siderurgic din Apulia al ArcelorMittal.
De asemenea, a dat investitorului controlat de stat Cassa Depositi e Prestiti un mandat de a licita pentru Autostrade per l’Italia, reţeaua de drumuri cu taxă a grupului de infrastructură Atlantia, precum şi pentru Borsa Italiana.
„Niciunul dintre aceste dosare nu are vreo legătură cu pandemia“, a spus Marcello Messori, economist la Universitatea Luiss din Roma şi fostul preşedinte al Ferrovie dello Stato, reţeaua feroviară italiană.
