Business Internaţional

Instrumente de forţă geopolitică, modalităţi de reducere a sărăciei, viitorul fără cash - monedele digitale au captat interesul celor mai puternice bănci centrale ale lumii şi al instituţiilor dominante din lumea financiară

Eva Kaili, europarlamentar elen, despre euro digital: în Europa, iniţiativa Libra a acţionat ca un catalizator.

Eva Kaili, europarlamentar elen, despre euro digital: în Europa, iniţiativa Libra a acţionat ca un catalizator.

Autor: Bogdan Cojocaru

05.09.2020, 19:00 8221

În 2009, când Bitcoin a apărut pe scenă, se vorbea de o utopie - bani şi plăţi des­centralizare, fără intermediari. Într-un deceniu, nu doar că alte zeci de monede digitale au apucat să se nască sau să moară, dar ideea banilor invizibili a acaparat companii serioase, guverne şi bănci centrale puternice deopotrivă.

Monedele digitale tind acum să fie instrumente de geopolitică, Banca Populară Chineză, Rezerva Federală americană, banca centrală a Rusiei şi Banca Centrală Europeană deja testând sau doar luând în considerare lansarea unor astfel de modalităţi de plată. Iar autorităţile cred că acestea vor detrona regele cash, scrie Deutsche Welle.

Ascensiunea rapidă a Bitcoin a sugerat că există un apetit sănătos pentru mijloace mai rapide, mai lejere de a transfera bani. Însă volatilitatea foarte ridicată a subminat încrederea în această monedă. Facebook, cea mai mare platformă de social media din lume, dornică să capitalizeze schimbarea de comportament a populaţiei, a căutat să ofere o soluţie, propunând Libra, o monedă care se vrea stabilă (stablecoin), urmând să fie ancorată de monede naţionale şi active ultra-sigure cum ar fi obligaţiuni guvernamentale cu yielduri scăzute.

La fel ca Bitcoin, Libra are la bază tehnologia blockchain, care permite transferarea banilor fără implicarea unor intermediari. „La fel de uşor şi ieftin ca trimiterea unui mesaj“, îşi laudă Facebook proiectul. Deloc surprinzător, perspectiva ca  Facebook să devină o forţă a sistemului financiar global mulţumită celor 2,7 miliarde de utilizatori activi lunari ai săi îi îngrijorează pe mulţi. Pentru o companie cu modelul de afaceri construit pe recoltarea de date personale, există temeri înte­meiate privind intimitatea.

Există, de asemenea, îngrijorări că folosirea la scară largă a Libra va scoate din joc alte monede. Un studiu al Fondului Monetar Internaţional avertizează că planurile Facebook şi ale altor companii private de a lansa aşa-numitele stablecoins ar putea perturba fluxul de garanţii de pe pieţele financiare. Presiunile făcute de autorităţile americane par să fi descurajat iniţiativa Facebook, care în schimb a început să se concentreze mai mult pe crearea unui sistem de plăţi digitale. În acest sens, compania a creat o nouă divizie, Facebook Fina­ncial, care „se va ocupa de toate proiectele legate de plăţi, inclusiv Facebook Pay“, arată Bloomberg.

Între timp, Rezerva Federală americană a anunţat luna trecută că a intrat într-un parteneriat cu Massachusetts Institute of Technology (cunoscut mai bine ca MIT) pentru dezvoltarea, testarea şi cercetarea unei posibile monede digitale emise de banca centrală. Printre altele, instituţia va căuta să vadă dacă un astfel de instrument ar fi sigur şi eficient pentru utilizarea la scară largă. „Având în vedere rolul important al dolarului, este esenţial ca Fed să abordeze cercetarea şi dezvoltarea de politici privind monedele digitale emise de banca centrală“, a declarat Lael Brainard, oficial de rang înalt al Fed. „Ca parte a acestor cercetări, băncile centrale explorează potenţialul tehnologiilor inovative de a oferi echivalentul digital al cashului.“

Fed, ca de altfel şi alte bănci centrale mari, se vede în poziţia de a fi forţată să se grăbească în condiţiile în care banca centrală a Chinei este cu mult înaintea ei în ex­perimentele cu o monedă digitală naţio­nală pe care vrea să o internaţionalizeze. China testează deja la scară largă yuanul digital în oraşe mari şi în diverse regiuni economice.

Testele ar putea fi extinse şi în Hong Kong, un centru financiar global obişnuit să se ocupe cu tranzacţii în dolari. Timpul este important deoarece o controversată lege chineză a siguranţei naţionale, considerată o încercare de a sparge protestele pro-democraţie din Hong Kong, a atras mânia Washingtonului, care a retras statutul special pentru comerţ al acestui teritoriu şi l-a pus pe conducătorul local Carrie Lam sub sancţiuni. Orice efort al Beijingului de a contesta hegemonia dolarului ar putea fi primit în SUA ca un act de sfidare în contextul unor relaţii americano-chineze şi aşa tensionate. Banca Populară a Chinei a anunţat luna trecută că testele cu yuanul digital s-au concentrat pe tranzacţii cu retailer mici şi nu au inclus tranzacţii mari. Presa scria în primăvară că 19 restaurante şi magazine de retail, printre care Starbucks şi McDonald’s, sunt implicate în experiment. De asemenea, în monedă digitală erau plătite şi alocaţiile de transport ale unor oficiali locali.

În Europa, iniţiativa Libra a acţionat ca un catalizator, explică europarlamentarul elen Eva Kaili. Îngrijorată că europenii vor abandona cashul băncilor centrale în favoarea monedelor digitale private, BCE a demarat un proiect care să pregătească euro digital.

Scopul nu este de a promova moneda, ci de a o avea gata atunci când cetăţenii o vor cere. „Dezbaterile BCE privind monedele digitale emise de bănci centrale sunt doar analitice. Dacă şi când or să apară şi dezbateri despre includerea acestor monede în politicile BCE depind în mare măsură de preferinţele gospodăriilor“, a declarat în mai Yves Mersch, membru al board-ului executiv al BCE. Banca Franţei a devenit în primăvară prima din zona euro care a testat cu succes euro digital într-un sistem de tipul blockchain. Exerciţiul a constat în vânzarea unor obligaţiuni.

Banca naţională a Olandei anunţa în aceeaşi perioadă că intenţionează să devină liderul zonei euro în dezvoltarea unei monede digitale naţionale. Apoi Banca Franţei a ales în iulie, opt companii pentru a testa folosirea monedei digitale în reglemente interbancare. Obţinerea a cât mai multă putere nu este singurul motiv pentru care firmele şi guvernele intră în cursa monedelor digitale. Atât Beijingul, cât şi Facebook au insistat pe faptul că aceste instrumente pot ajuta săracii. Oamenii care nu au conturi bancare, dar au în schimb un telefon mobil, pot primi ajutor financiar mai rapid şi mai eficient. La fel de important este şi faptul că urma digitală lăsată de tranzacţiile cu aceste monede poate arăta autorităţilor cum sunt folosiţi banii.

Monedele digitale nu vor cuceri lumea peste noapte. Pe termen scurt, bancnotele vor rămâne o parte esenţială a sistemelelor financiare. Dar cum economiile se digitalizează, iar giganţii de tehnologie se instalează în lumea financiară, ar putea dura un deceniu, poate două, până când regele cash îşi pierde coroana, concluzionează Deutsche Welle. Lupta pentru supremaţie dintre China şi SUA ar putea grăbi tranziţia. Banca Reglementelor Internaţionale, care coordonează un proiect al băncilor centrale de analiză a monedelor digitale, a observat că pandemia a dus la creşterea interesului acestor instituţii pentru banii invizibili. „Distanţarea socială, îngrijorarea publicului că banii pot transmite Covid-19 şi noile scheme de plată de la guvern către beneficiar au accelerat tendinţa către monedele digitale“, arată banca centrală a băncilor centrale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO