Guvernul chinez vrea ca cetăţenii ţării să cheltuie mai mult şi să economisească mai puţin, dar şi să se împrumute mai mult, totul pentru a scoate economia dintr-un declin de patru ani, scrie Li Yuan, editorialist la The New York Times.
Autorităţile financiare ale ţării au îndemnat băncile în martie să-şi accelereze creditarea consumatorilor şi să ofere condiţii de rambursare mai flexibile. Luna trecută, acestea au promis să vină cu servicii financiare „inovatoare“ pentru a impulsiona consumul.
Şi touşi, mulţi consumatori chinezi sunt reticenţi. Un număr alarmant dintre aceştia au început deja să aibă dificultăţi în a-şi plăti datoriile.
În perioada 2021-2024, economiile totale ale gospodăriilor chineze au crescut cu 50%, în condiţiile în care oamenii speriaţi de declinul dramatic al valorilor locuinţelor şi-au băgat banii în bănci.
În aceeaşi perioadă, numărul de credite pe care gospodăriile nu şi-au permis să le ramburseze aproape s-a dublat.
Pentru Beijing, creşterea accesului la credit poate părea o cale rapidă de stimulare a economiei, însă această presiune asupra consumatorilor pentru a se împrumuta riscă să adâncească o criză deja în creştere a datoriilor personale. Mulţi debitori, în special tineri, sunt prinşi în cicluri de datorie pe fondul educaţiei financiare precare, şomajului ridicat în rândul tinerilor şi salariilor stagnante.
Cei prinşi în acest ciclu provin din medii diverse: muncitori din fabrici, tineri profesionişti şi muncitori din economia gig. Sunt oameni care de-abia îşi câştigă existenţa, trăind în acelaşi timp cu teama de default, de apeluri din partea recuperatorilor de creanţe şi un sentiment copleşitor de ruşine.
În interiorul economiei chinezeşti există o diviziune în creştere: cei mai avuţi economisesc pentru zile negre, în timp ce cei mai nevoiaşi nu prea au de ales decât să se împrumute.
Un sondaj recent realizat de banca centrală a Chinei la care au participat 20.000 de respondenţi din 50 de oraşe a găsit că consumatorii sunt din ce în ce mai pesimişti.
Percepţia acestora privitoare la siguranţa locului de muncă a atins minime record. Disponibilitatea de a cheltui a scăzut la niveluri nemaivăzute de la apogeul pandemiei de coronavirus.
Ca şi în SUA, defaulturile afectează istoricele personale de credit în China, blocând accesul oamenilor la noi împrumuturi. Însă efectul punitiv ar putea fi agravat pentru că China duce lipsă de un sistem de faliment oficial care să le permită oamenilor să-şi şteargă datoriile. Pentru mulţi chinezi îndatoraţi, contractarea de noi împrumuturi reprezintă o cale de supravieţuire, nu consum.
Victor Shih, economist la University of California, arată că creditele de consum sunt foarte uşor de obţinut online în China, probabil mult mai uşor decât în alte ţări.
Presiunile Beijingului pentru accelerarea creditării de consum sunt asemuite cu a „bea otravă pentru a-ţi potoli setea“, nefăcând nimic pentru a aborda cauzele de bază ale consumului firav: dificultăţile economice şi o plasă de siguranţă socială neadecvată, ci doar amânând inevitabilul prin încurajarea îndatorării.
Autorităţile au lansat propuneri cum ar fi un program de „reparare a creditului“ pentru a-i ajuta pe cei care intră în incapacitate de plată să-şi redobândească accesul la credite, însă analiştii spun că astfel de programe ar putea dura ceva până la implementare. Autorităţile limitează de asemenea numărul de apeluri pe care colectorii de creanţe le pot face pe zi per persoană la trei şi interzic apelurile în afara programului, însă plângerile împotriva acestora continuă să se înmulţească dramatic.
Sentimentul de disperare legat de datoriile de consum este unul generalizat, potrivit editorialistului The New York Times.