După 20 de ani de cedare a activelor strategice, guverneleţărilor din Europa Centrală şi de Est şi-au dat seama de importanţadeţinerii controlului asupra companiilor cu poziţii cheie însectoarele vitale ale economiei şi fie îşi majorează participaţiilepe care le deţin în cadrul acestora, fie iau parte la majorările decapital pentru a-şi menţine influenţa.
Cel mai nou exemplu este achiziţia de către guvernul ungar aparticipaţiei de 21,2% din MOL de la grupul rus Surgutneftgaz princare statul a scos din acţionariatul celei mai mari companiipetroliere din Ungaria un investitor considerat ostil. Guvernul aplătit pentru acţiuni 1,88 miliarde de euro, iar achiziţia va fifinanţată cu banii primiţi de la Fondul Monetar Internaţional prinprogramul de salvare stabilit în 2008 şi neutilizaţi, scrie TheWall Street Journal.
"Din punct de vedere strategic, am reuşit să punem una dintrecele mai mari corporaţii în mâini sigure", a declaratprimul-ministru ungar Viktor Orban. "Nicio ţară nu poate fiputernică dacă nu deţine controlul asupra energiei", a completatel.
Şi în Slovenia guvernul şi-a păstrat controlul asupra celei de-adoua mari bănci din acest stat, Nova KBM, prin intermediulachiziţiilor de acţiuni noi făcute de mai multe companii de stat,după ce creditorul şi-a majorat capitalul cu 104 milioane de euro.Statul deţine 51% din bancă.
Un caz similar are loc şi în Austria, unde OMV îşi majoreazăcapitalul cu 900 de milioane de euro pentru a finanţa achiziţii înTurcia şi Tunisia, iar agenţia austriacă a activelor statului, caredeţine o participaţie de 31,5% din companie, vrea să cumpere oparte din acţiunile noi pentru a nu-şi dilua participaţia, potrivitBloomberg.
Participaţia de 21,2% din MOL a devenit o problemă pentru statulungar în 2009 când grupul austriac OMV a anunţat surprinzător căvinde acţiunile MOL pe care le cumpărase în timp către companiarusă Surgutneftegaz, pentru 1,4 miliarde de euro, dublu faţă devaloarea acestora la preţul pieţei de atunci.
Tranzacţia a fost considerată de MOL ca o încercare de preluareostilă, iar autorităţile au luat contramăsuri, precum refuzul de aînregistra Surgut ca acţionar din cauza lipsei de transparenţăprivind structura acţionariatului. De asemenea, companiei ruse i-afost interzisă exercitarea dreptului de vot la adunările generaleale acţionarilor.
Deşi grupul rus nu a perturbat vizibil sistemul de management alcompaniei ungare, autorităţile erau îngrijorate de obiceiul Rusieide a-şi consolida interesele în străinătate.
Intrarea companiei ruse în acţionariatul MOL a tensionatrelaţiile dintre cele două state, în timp ce conducerea grupuluiungar a protestat că venirea Surgut, o companie "alunecoasă" culegături puternice cu Kremlinul, subminează independenţaenergetică a Ungariei.
Rusia, în schimb, a considerat această dispută ca o dovadă căEuropa face discriminări între companiile locale şi cele ruse careîncearcă să investească în sectorul energetic european.Cumpărarea participaţiei de către Sugurt venea într-un moment încare mulţi producători ruşi de petrol încercau să cumpererafinării şi reţele de distribuţie în Europa pentru a se apropiade clienţii finali. Mare parte a petrolului procesat în rafinăriileMOL provine din Rusia şi este produs de Surgut.
Istoria participaţiei disputate începe în anii 2000, când OMV aînceput să achiziţioneze acţiuni MOL, ajungând să deţină timp demai mulţi ani 10% din compania ungară. O schimbare majoră a venitîn 2007, când, încercând să preia grupul ungar, OMV a cumpărat dela miliardarul rus Megdet Rahimkulov acţiuni care au făcut caparticipaţia sa să ajungă la 21%.
Managementul MOL şi-a apărat poziţia cumpărând propriile acţiunişi împrumutând aceste deţineri către terţi apropiaţi grupului. Îndoar câteva luni, MOL a ajuns să controleze 50% din acţiunile sale.În acest război, acţiunile MOL au crescut la niveluri record. Înfaţa apărării îndârjite a companiei ungare, OMV a renunţat laluptă, şi-a retras oferta de preluare şi a vândut acţiunile ruşilorde la Surgut, potrivit Portfolio.hu.
Ungaria va finanţa achiziţia acţiunilor MOL din fonduri de 3mld. euro trase de la FMI, dar nefolosite, a declarat ministruldezvoltării Tamás Fellegi, citat de agenţia de presă Reuters.Cumpărarea pachetului nu va avea astfel impact asupra îndatorăriisau deficitului guvernului, a adăugat el.
Un bancher care a avut legături şi cu MOL şi Surgur consideră căo tranzacţie atât de costisitoare este bizară, având în vedere căguvernul se confruntă cu presiuni financiare intense. El apreciazăcă victoria ungurilor este doar praf în vânt: "Ruşii controleazăoricum MOL, deoarece toată aprovizionarea grupului vine de laei".
Băncile şi energia nu sunt cedate
Ungaria: guvernul a cumpărat o participaţie de21,2% din MOL de la grupul rus Surgut, pe care a plătit 1,88 mld.euro. Statul vrea să îşi majoreze participaţia deţinută până la23%.
Slovenia: statul a participat la majorarea decapital realizată de Nova KBM, cea de-a doua mare bancă de pepiaţă, pentru a nu-şi reduce participaţia majoritară, de 51%.
Austria: holdingul care controlează activelestatului va cumpăra acţiuni OMV dintr-o emisiune în valoare de 900mil. euro pentru a nu îşi dilua participaţia de 31,5%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
