În timp ce oţelăriile din întreaga Europă se luptă cu pierderi şi dau afară angajaţi, cele din Rusia prosperă, graţie în principal prăbuşirii rublei până la un minim record în acest an, scrie Bloomberg.
Rusia îşi vinde aproximativ jumătate din producţie în euro sau dolari, ceea ce reduce costul forţei de muncă şi al materiilor prime exprimat în ruble. Într-o perioadă în care lumea se confruntă cu un excedent de oţel ieftin, companii ruseşti ca Severstal rămân profitabile întrucât cheltuiesc cu aproximativ 50% mai puţin decât rivalele lor din Europa şi China pentru a produce fiecare tonă.
Producătorii ruşi de oţel au resimţit de asemenea efectele benefice ale cererii interne mai puternice şi unei reveniri neaşteptate a preţurilor la export, care înregistrează cel mai bun început de an din 1994 cel puţin. Pe 20 aprilie, Morgan Stanley recomanda acţiunile industriei, citând cash flow-uri şi dividende în creştere.
„Atâta timp cât rubla se menţine slabă, companiile ruseşti vor fi într-o stare mult mai bună decât majoritatea oţelăriilor la nivel mondial“, afirmă George Buzhenitsa, analist al Deutsche Bank.
În Europa, preţul oţelului a scăzut puternic, cu până la 68%, de la un vârf din 2011, în parte mare ca urmare a încetinirii cererii din China, care exportă acum volume record din excedentul său de producţie. ArcelorMittal, cel mai mare producător din lume, a raportat patru ani consecutivi de pierderi. Compania indiană Tata Steel încearcă să scape de operaţiunile britanice, despre care spune că aproape nu mai au nicio valoare.
Situaţia este diferită în Rusia, unde veniturile în scădere din petrol şi sancţiunile au împins economia în al doilea an de recesiune şi austeritate. Rubla s-a depreciat cu 23% în raport cu dolarul american în ultimul an, atingând un minim record de 86 dolari în ianuarie.
Declinul monedei ruse a fost mai pronunţat în raport cu euro, de 26%. Deprecierea i-a ajutat enorm pe exportatorii ruşi.
În ultimele luni, producătorii ruşi au resimţit de asemenea efectul benefic al unei reveniri a preţurilor la nivel mondial pe fondul semnelor de creştere a cererii din China, cel mai mare utilizator.
De asemenea, spre deosebire de unele companii europene, incluzând ArcelorMittal, companiile ruseşti nu au fost nevoite să recurgă la acţionari pentru fonduri pentru că nivelul datoriilor acestora este scăzut. Din acest motiv, acestea pot oferi randamente ale dividendelor de peste două ori mai mari decât media industriei.
Iar noi creşteri se întrevăd pentru companiile ruseşti. Producătorii vor majora preţurile interne cu 20% luna viitoare, cel mai ridicat procent din 2008, pentru a reduce diferenţa faţă de piaţa de export.
Toată această situaţia nu înseamnăînsă că Rusia nu este afectată de oferta sau costurile în creştere. China, care produce jumătate din oţelul întregii lumi, începe să folosească mai multe autovehicule şi aparate electrocasnice reciclate pentru a produce oţel, o metodă mai ieftină decât cea clasică.
În acelaşi timp, preţurile minereului de fier din China au crescut cu 44% de la sfârşitul lunii decembrie, majorând costul producţiei de oţel.
Pe termen mai lung, topirea deşeurilor reciclate în furnale electrice va duce la o scădere a preţurilor oţelului, inclusiv pentru producătorii ruşI care folosesc în principal minereul de fier, potrivit lui Kirill Chuyko, şef de cercetare la BCS.
Deocamdată, rubla slabă şi eficienţa operaţională ar trebui să menşină oţelăriile ruseştip e profit, spune Serghei Donskoi, analist al SocGen. Severstal va genera probabil profit ajustat de 1,02 miliarde de dolari în acest an, în cimp ce Novolipetsk Steel va câştiga 727 milioane de dolari, iar Manitogorsk raportează profit de 466 milioane de dolari, potrivit estimărilor analiştilor chestionaţi de Bloomberg. Spre deosebire, ArcelorMittal va avea o pierdere estimată la 423 milioane de dolari.
