• Leu / EUR4.9469
  • Leu / GBP5.8072
  • Leu / USD4.7475
Business Internaţional

Între accelerarea creşterii economice şi frânarea creşterii preţurilor, guvernele şi băncile centrale din Europa de Est aleg economia

Între accelerarea creşterii economice şi frânarea creşterii preţurilor, guvernele şi băncile centrale din Europa de Est aleg economia

Premierul Ungariei Viktor Orban: Am modificat bugetul pentru 2021 pentru a servi mai bine repornirii economiei. Am lansat programe uriaşe de renovare şi de construire de locuinţe.

Autor: Bogdan Cojocaru

29.04.2021, 23:14 1303

♦ Inflaţia este estimată să accelereze la 5% în Ungaria în al doilea trimestru şi să depăşească ţinta băncii centrale în Polonia ♦ În Cehia banca centrală va începe să majoreze dobânzile în 2021 ♦ Economia cehă este văzută înaintând mai lent, cu 3,1%.

Băncile centrale din Europa de Est sunt încrezătoare că pot ţine sub control un puseu al inflaţiei pentru a permite economiilor să-şi revină în forţă din criză şi din pandemia de COVID-19, propulsate de cererea internă, investiţii şi de fondurile europene.

Inflaţia, adică accelerarea creşterii preţurilor, tinde să reducă puterea de cumpărare a populaţiei dacă nu este însoţită şi de ajustarea salariilor, iar efectele sale sunt mai puternice în economiile care importă mai mult decât exportă. Dintre economiile mari din regiune, doar România suferă de deficit comercial cronic. Membrii estici ai Uniunii Europene, unde şomajul a rămas scăzut, iar criza nu a stopat majorările salariale, se confruntă cu presiuni inflaţioniste mai puternice decât alţii, scrie Reuters.

Inflaţia accelerează într-un moment în care economiile abia au început să se recupereze din pandemie, care în regiune a făcut ravagii. Ungaria şi Cehia înregistrau la un moment dat cele mai mari rate ale deceselor din lume. Acum, guvernele de acolo caută să redeschidă magazinele şi restaurantele şi alte servicii cât mai rapid posibil pentru a accelera ieşirea din criză. Însă un val de inflaţie străbate economia mondială, iar Europa de Est nu este cruţată.

Inflaţia este estimată să accelereze la 5% în Ungaria în al doilea trimestru şi să depăşească ţinta băncii centrale în Polonia. În Cehia, creşterea preţurilor a prins forţă din nou după ce părea că se retrage spre ţintă la începutul anului. Însă, spun analiştii, dintre aceste ţări doar în Cehia banca centrală va începe să majoreze dobânzile în 2021. Guvernatorul Jiri Rusnok a declarat recent pentru Reuters că discuţiile în acest sens ar putea începe în august. Poziţia oficială a băncii este că nu se va grăbi să crească costul finanţării. Pe de altă parte, banca centrală caută să ţină în şah speculatorii de valută pentru a proteja moneda locală, coroana, şi a învăţat să-i ţină sub control doar cu declaraţii, aşa cum de altfel face şi BCE. Peter Virovacz, economist la ING Bank din Budapesta, a spus că în cazul Ungariei şi Poloniei guvernele şi băncile centrale - la aceste state şefii băncilor centrale sunt apropiaţi, chiar aliaţi, ai partidelor de guvernământ - sunt mai dispuse să lase preţurile să o ia în sus. „Sunt şanse mari ca nici ungurii şi nici polonezii să nu vrea să frâneze creşterea, aşa că vom vedea economii sub presiune mare după pandemie“, a explicat el. „Creşteri rapide, rate de investiţii mari, cu autorităţile mărind potenţialul de creştere economică, cu preţul unei inflaţii mai puternice şi al deteriorării competitivităţii, ceea ce poate fi amortizat printr-o monedă mai slabă.“

În Ungaria, unde guvernul aplică de ani şi ani acest model de impulsionare a creşterii, banca centrală ar putea fi totuşi forţată să urce rata la depozite pe o săptămână dacă forintul se duce prea mult în jos. Efortul de stimulare vine şi cu preţul umflării deficitelor bugetare. „Am modificat bugetul pentru 2021 pentru a servi mai bine repornirii economiei. Am lansat programe uriaşe de renovare şi construire de locuinţe“, a spus recent premierul Ungariei Viktor Orban. În Ungaria şi Polonia, deficitele au fost umflate şi de programe vaste de sprijin financiar pentru familii, mai ales pentru cele cu copii. Premierul Orban are de înfruntat la începutul anului viitor alegeri vitale pentru rămânerea sa la putere. Multe dintre planurile de creştere ale est-europenilor depind de evoluţia pandemiei, iar aceasta depinde de ritmul de vaccinare. Ungaria a fost mult timp campion european la imunizare, dar ca în alte locuri din regiune, viteza a încetinit din cauza reticenţei populaţiei. Economia ungară probabil că s-a contractat în primul trimestru, din cauza măsurilor de lockdown, însă guvernul de la Budapesta prevede un avans al PIB de 4,3% în acest an. Varşovia a calculat o creştere economică de 4% pentru 2021, dar după o recesiune mai blândă decât în multe părţi din Europa. Economia cehă este văzută înaintând mai lent, cu 3,1%. Previziunile guvernelor sunt în general mai optimiste decât cele ale altor instituţii de prognoză. Institutul de la Viena pentru Studii Economice, de pildă, estimează o creştere de 3,9% pentru PIB-ul Ungariei în 2021, de 3,4% pentru Polonia, de 2,9% pentru Cehia şi de 3,8% pentru România. Ungaria a deschis deja magazinele şi terasele restaurantelor şi intenţionează să permită hotelurilor să funcţioneze în următoarele zile. În Cehia, magazinele, pieţele şi unele servicii ar putea fi redeschise de lunea viitoare. Şi Polonia va permite cumpărătorilor să intre în malluri săptămâna viitoare.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9469
Diferență: 0,0222
Ieri: 4.9458
Azi: 4.7475
Diferență: -0,3526
Ieri: 4.7643
Azi: 5.8072
Diferență: 0,062
Ieri: 5.8036
Azi: 4.7246
Diferență: -0,7374
Ieri: 4.7597