Business Internaţional

Ce poate învăţa România de la vecini: Bulgaria este prima ţară aflată sub monitorizare specială a Bruxellesului care preia preşedinţia UE. Juncker spune că are încredere că acest stat marcat de corupţie şi sărăcie va livra rezultate pozitive pentru Europa

Ce poate învăţa România de la vecini: Bulgaria este...

Autor: Bogdan Cojocaru

16.01.2018, 22:56 1195

Bulgaria, o ţară despre care se spune că este cea mai săracă şi coruptă din Uniunea Europeană, are şansa să-şi îmbunătăţească imaginea odată cu preluarea preşedinţiei prin rotaţie a UE. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene şi, mai nou, un prieten al statelor estice, crede că Bulgaria se va ridica la nivelul provocării. Această ţară, ca şi România, este sub monitorizarea specială a CE prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de un stat cu un astfel de statut este o premieră pentru UE.

România va deţine preşedinţia Consiliului UE în perioada ianuarie-iunie 2019, când ordinea europeană va fi, probabil zguduită dur de şocurile Brexitului. Guvernul bulgar, format din partidul conservator GERB al premierului Boiko Borisov şi, pentru prima dată, dintr-un grup de formaţiuni de extremă-dreapta, a marcat preluarea preşedinţiei UE prin anunţarea accelerării eforturilor de a adopta euro şi prin provocarea colegilor din UE să spună de ce n-ar vrea ca Bulgaria să intre în zona euro.

Preluarea preşedinţiei a fost marcată şi de alte evenimente. Pe 12 ianuarie, când guvernul lui Borisov găzduia o delegaţie a Comisiei Europene în palatul culturi, o clădire din era comunistă, parlamentarii au respins vetoul preşedintelui ţării dat unei noi legi anticorupţie, aceasta în numele angajamentului faţă de CE, scrie EUobserver.

În cel mai recent raport, din noiembrie, comisia a notat că lupta contra corupţiei a fost „domeniul în care s-a făcut cel mai mic progres în Bulgaria în timpul celor zece ani de MCV“.

Chiar şi asupra recent renovatului Palat Naţional al Culturii, clădire aleasă pentru un summit UE din mai 2018, planează acuzaţii de nereguli grave: fostul director ar fi delapidat fonduri europene de aproape 1,7 milioane euro destinate pregătirii preşedinţiei UE. 

În urmă cu câteva zile un influent om de afaceri bulgar, Petar Hristov, a fost asasinat în plină stradă în Sofia. Omul de afaceri a ajutat la dezmembrarea unei reţele mafiote specializate în răpiri care avea legături puternice cu membri ai partidului de guvernământ GERB. Un parlamentar bulgar a făcut cândva observaţia că „alte state au o mafie, însă în Bulgaria mafia are un stat“.

Bulgaria are cel mai redus nivel al PIB per capita exprimat în standarde ale puterii de cumpărare raportat la media UE, de 49 de puncte. Spre comparaţie, în cazul României indicatorul este 58. Este de remarcat că în 2005 Bulgaria avea un PIB per capita mai mare decât al României. Ponderea persoanelor care trăiesc într-o deprivare materială severă este de peste 40% în Bulgaria (2015), de departe cel mai ridicat nivel din UE.

Bulgaria este ţara cu cea mai rapidă rată de reducere a populaţiei din lume. La sfârşitul anului 2015 peste 73% din bulgari se mutaseră sau locuiau în zone urbane. Alte 2,1 milioane de persoane erau plecate din ţară în căutarea unei vieţi mai bune. Potrivit estimărilor oficiale, circa trei milioane de persoane au plecat din ţară de la căderea comunismului până în 2015. Numărul a crescut între timp. Procesul de migraţie a lăsat aproape 160 de aşezări fără niciun locuitor. Peste 21% din localităţile şi satele bulgăreşti au între 1 şi 49 de locuitori, arată cele mai recente date statistice, scrie Balkan Insight.

În 2013 se spunea că populaţia scade cu 164 de persoane pe zi. Populaţia din nord scădea de şapte ori mai rapid decât cea din sud. Nord-vestul Bulgariei este regiunea cea mai săracă din UE. ONU a calculat că populaţia Bulgariei va ajunge de la 7,2 milioane de persoane în 2011, anul celui mai recent recensământ, la 5,2 milioane în 2050, ceea ce înseamnă că Bulgaria este ţara cu cel mai rapid declin al populaţiei din lume. Declinul vine la pachet cu îmbătrânirea  populaţiei, o problemă gravă pentru orice guvern. În Bulgaria, 60% din pensionari trăiesc sub pragul sărăciei. Un sondaj de anul trecut al Fundaţiei Ebert Foundation a găsit că 43% din bulgari vor să plece din ţară. În România, ponderea este de 40%. În prezent, Bulgaria are 28.000 de medici, un nivel redus după standardele europene. În urmă cu şapte ani, numărul era de 35.000, scrie Deutsche Welle. În pofida acestor probleme, econo­mia creşte. CE estimează un avans de 3,8% pentru anul acesta. Banca Mondială a îmbunătăţit perspectiva de creştere pentru 2018 şi 2019 la 3,9% şi 4%. 

Economia va fi impulsionată de cererea internă puternică şi de distribuirea mai rapidă a fondurilor UE. Bulgariei i-au fost alocate 10 miliarde de euro din actualul pachet de ajutor UE pentru perioada 2014-2020, scrie Financial Times. „Injecţia masivă de fonduri UE reprezintă peste jumătate din actuala creştere economică de 3-4%“, spune Ivo Prokopiev, CEO al companiei de investiţii Alfa Finance Holding. Oamenii de afaceri se tem de ce se va întâmpla după 2020, când fondurile UE ar putea fi reduse drastic.

Impozitul pe profit este în Bulgarie de doar 10%, dar acest beneficiu pentru companii este contrabalansat de ìcosturile“ pe care le presupune interacţiunea cu guvernul (permise, controale şi mită). Mita este percepută ca o formă de taxare, a explicat pentru FT un alt manager.

Cu toate acestea, Jean-Claude Juncker a declarat pentru Deutsche Welle că este convins că preşedinţia UE a Bulgariei va aduce rezultate pentru Europa. El a explicat că nu crede în clişee, ci în fapte concrete, verificate. 

„Când aud clişee ca acestea (că Bulgaria ar fi cea mai coruptă şi săracă ţară din UE - n.r.), verific întotdeauna faptele. Acestea spun o altă poveste, şi nu de când Bulgaria a preluat preşedinţia. Cunosc Bulgaria foarte bine deoarece am pus parafa pe aderarea Bulgariei la UE când eram premier al Luxemburgului“, a spus Juncker. Preşedintele CE a menţionat că de la aderare, Bulgaria a făcut progrese, mai ales în economie. Şomajul este la minimul de după criză, iar datoria este la 30% din PIB, un nivel redus chiar şi în comparaţie cu cele ale statelor din zona euro.

„Mai mult, Bulgaria este una dintre cele mai pro-europene ţări din UE, astfel că are o voinţă foarte puternică de a aborda cu capul sus problemele şi de a căuta soluţii comune. De aceea am aşteptări foarte pozitive, nu doar în privinţa preşedinţiei, ci şi a ce se poate face în legătură cu corupţia.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO