Invazia merelor poloneze a primit răspuns. Fermierii români atacă frontal şi perturbă pieţele din Polonia cu castraveţi, cartofi noi şi cireşe

Criza preţurilor castraveţilor din Polonia a revenit, spre disperarea fermierilor de acolo. La ea con­tri­buie importurile ieftine din România. Însă fermierii români exportă pe cea mai mare piaţă din Europa de Est şi alte legume şi fructe, chiar şi mere, uneori cu efect atât de perturbator încât producătorii locali spun că sunt forţaţi să renunţe la afaceri.

Când este abundenţă de legume şi alte pro­duse agroalimentare, iar preţurile scad, cumpă­rătorii care au acces la pieţe se bucură. Pe de altă parte, producătorii îşi văd randamentele mic­şorându-se. Când situaţia persistă, din punctul de vedere al fermierului se poate vorbi de o criză a preţurilor mici şi risc de incapa­ci­tate de plată. Aşa se întâmplă acum în Polonia, unde criza preţurilor prea mici ale castraveţilor loveşte chiar la începutul sezonului de prepa­rare a murăturilor.

După câteva zile de caniculă, recoltarea din sere a accelerat. În acelaşi timp, a accelerat şi recoltarea castraveţilor de pe câmp deschis, astfel că oferta din ambele direcţii este bogată, scrie FruitVeB. Supraabundenţa reflectă şi fap­tul că suprafeţele cultivate au crescut semnifi­cativ anul acesta în unele regiuni. În plus, presi­une pe preţuri pun şi cantităţile mari de castra­veţi cultivaţi în câmp deschis importate din România. Castraveţii româneşti au ca ţintă principală pieţele de legume proaspete, ceea ce restrânge piaţa pentru producătorii polonezi. Aceasta pentru că achiziţiile pentru procesare industrială sunt abia la început.

Rezultatul este că la o ofertă neobişnut de mare cererea este slabă. Preţurile la centrele de colectare au scăzut semnificativ în ultimele zile, cele ale castraveţilor pentru murat ajungând până la 2,5 zloţi (3 lei) per kg. Legumele culti­vate în câmp deschis se vând şi cu 1,5 zloţi/kg. Mulţi producători au fost încurajaţi spre aceas­tă direcţie de preţurile mari de anul trecut. Acum, ei nu mai găsesc cumpărători.

În gene­ral, preţurile sunt apropiate de minimele ultimi­lor zece ani. Iar acest lucru se întâmplă la înce­put de sezon. Ca o concluzie, piaţa castraveţilor din Polonia se chinuie sub povara supraproduc­ţiei interne şi a importu­rilor din România. Pentru fermierii tineri, pre­ţurile n-au mai fost niciodată atât de mici, după cum scrie fakt.pl. În urmă cu doar câteva săptămâni în pieţe castraveţii se vindeau foarte bine şi la preţuri de trei-patru ori mai mari. În pieţele din oraşe, cine voia să prindă produse proas­pete trebuia să plece la cumpărături dimineaţa. Polonezii iubesc castraveţii, muraţi sau în salate, şi legumele în general. Acum, preţurile la produsele agroalimentare şi cu 25% mai mici decât anul trecut le sunt pe plac.

Varza este cu aproape 80% mai ieftină, iar preţurile cartofilor (vechi) sunt cu 60% mai mici. Ceapă, ţelină, nectarine, lapte, pepeni, toate sunt semnificativ mai ieftine. Un motiv al reducerii preţurilor sunt, ca şi în cazul castraveţilor, suprafaţele mai mari cultivate de fermierii care au căutat să profite de preţurile uriaşe de anul trecut. Cu depozitele pline şi fără clienţi, ei acuză acum crize şi importurile. Datele de la început de an lovesc fără milă.

În ianuarie, Polonia a importat 11.500 de tone de castraveţi, de exemplu. Sursele principale au fost Spania, Grecia şi Turcia. În primăvară, fermierii polonezi se plângeau de importurile din Rusia. Acum a venit „sezonul“ celor din România, care le fac necazuri producătorilor polonezi din cel puţin 2023, când castraveţii româneşti atacau la preţuri imbatabile chiar pieţele din capitala Varşovia.

Anul trecut, castraveţii româneşti importaţi de Polonia erau doar cu puţin mai scumpi decât cei din Maroc, cele mai ieftine produse. În urmă cu câţiva ani, fermierii din Polonia cereau protecţie faţă de concurenţa „neloială“ din partea căpşunelor şi cireşelor româneşti.

Aşa s-a întâmplat, spre exemplu, în primăvara-vara anului 2024, când piaţa mare dintr-un oraş de lângă Cracovia a fost inundată la început de căpşune româneşti. Apoi au venit „convoaie întregi“ de camioane cu cireşe din România, după cum scrie farmer.pl. Se pare însă că în acel sezon un adevărat râu de cireşe ieftine româneşti a inundat sudul Poloniei.

S-a întâmplat când livezile locale au fost lovite de îngheţurile târzii. Cum nu aveau nicio şansă să concureze la preţ cu fructele româneşti, fermierii din regiunea Malopolska au cerut guvernului protecţie. Şi s-au plâns că comercianţii români se simt în piaţa acelui oraş ca la ei acasă.

Polonia importă din România şi cartofi noi, care anul trecut au luat locul cartofilor polonezi pe rafturile supermarketurilor. Unul din marile necazuri pe care pieţele poloneze le au cu fructele şi legumele importate din România, dar şi din alte părţi, este că ele sunt uneori vândute ca fiind de la producători locali, cumpărătorii polonezii fiind de regulă naţionalişti şi tradiţionalişti când vine vorba de mâncare.

Astfel, reiese din presă, căpşunele greceşti sunt etichetate ca poloneze şi cartofii noi româneşti sunt vânduţi ca polonezi, mai ales că diferenţele de preţ faţă de mărfurile locale nu sunt mari.

Deşi cele mai mari importuri de cartofi vechi nu vin nici de departe din România, care pare un furnizor neglijabil la această categorie de legume, importurile de cartofi noi româneşti par suficient de solide încât să perturbe piaţa poloneză, descurajându-i pe producătorii de acolo de a rămâne în această afacere.

Altfel, Polonia rămâne un exportator major de cartofi vechi în România. Iar merele poloneze rămân simbolul forţei exportatoare a Poloniei. Dar şi aici s-ar putea ca românii să facă din când în când probleme. Sunt ani în care fabricile poloneze de procesare a fructelor importă mere din România.