John Elkann, industrialist italian născut în SUA şi preşedinte al Stellantis, singurul constructor auto cu adevărat global din lume, a petrecut recent patru zile la Washington, timp în care s-ar fi întâlnit de două ori cu Donald Trump. Aceste lucruri se întâmplau înainte ca Trump să fie învestit ca preşedinte al SUA. Stellantis deţine acolo constructorul auto emblematic Chrysler. Săptămâna aceasta, Trump şi-a început cel de-al doilea mandat, devenind cel mai puternic politician al lumii, şi Stellantisul lui Elkann a anunţat investiţii de peste cinci miliarde dolari în SUA, inclusiv în redeschiderea unei uzine auto şi asamblarea unui model de SUV Dodge propus iniţial pentru o fabrică din Mexic.
Stellantis este îndreptăţit să facă investiţii masive în SUA şi să creeze locuri de muncă pentru americani deoarece este parte importantă din industria auto a acestei economii. Însă face acest lucru în timp ce guvernul ţării de unde a pornit, Italia, îi cere să facă mai mult pentru a dezvolta industria auto de acolo. Stellantis a apărut din fuziunea Fiat Chrysler cu PSA Peugeot Citroën. Nu doar uriaşul grup cu rădăcini europene investeşte masiv în industria americană. O fac numeroase companii mari din Franţa, Germania şi alte ţări europene.
În Europa rămân discuţiile despre dezindustrializare accelerată, distrugerea locurilor de muncă şi pierderea cursei competitivităţii. Companiile germane au efectuat investiţii directe de 15,7 miliarde euro în SUA în 2023, o sumă record. Spre comparaţie, în anul anterior investiţiile s-au ridicat la doar 8,2 miliarde euro. Principalul motiv al creşterii este Inflation Reduction Act (IRA), un pachet de măsuri prin care administraţia Biden a încercat să încurajeze, inclusiv prin subvenţii, dezvoltarea tehnologiilor prietenoase cu mediul. Nu este clar ce formă va lua IRA în timpul noului mandat de preşedinte al lui Trump. Până recent, companiile germane erau încrezătoare în afacerile lor din America, chiar mai încrezătoare decât în operaţiunile din alte părţi, după cum arată un studiu al Camerei Germane de Comerţ Exterior.
Acesta a găsit că „firmele germane, în special cele din industria auto, de inginerie şi cea a energiei regenerabile, continuă să beneficieze de cererea susţinută de pe piaţa americană şi de inovaţia ridicată“. Principala taxă pe profit a fost redusă de la 35% la 21% în timpul primului mandat al lui Trump. Acesta a vorbit despre posibilitatea coborârii acesteia la 15% pentru companiile care produc în SUA, în timp ce importurile vor deveni mult mai scumpe. Între timp, Germania a împlinit doi ani de recesiune. Planurile de investiţii ale Stallantis în SUA presupun, după cum arată un document intern, crearea a 1.500 de locuri de muncă, redeschiderea unei uzine din Illinois, extinderea producţiei la fabrica din Detroit şi mai mult sprijin pentru uzinele din Ohio şi Indiana. În octombrie 2023, uriaşul multinaţional a hotărât construirea unei uzine de baterii de 3,2 miliarde dolari. Pentru eforturi de acest gen, administraţia Biden a recompensat compania cu granturi de 335 milioane dolari.
Cu CEO-ul Carlos Tavares forţat să demisioneze din cauza vânzărilor slabe, Stallantis şi-a prezentat anul trecut şi planurile de investiţii pentru Europa: 2 miliarde euro în producţia din Italia anul acesta, 6 miliarde euro în lanţul de aprovizionare. De asemenea, împreună cu grupul chinez CATL compania va investi 4,1 miliarde euro într-un parteneriat pentru construirea unei fabrici de baterii cu litiu în Spania. Stellantis are acorduri cu mai multe companii nord-americane pentru furnizarea de metale rare. Dintre companiile germane, cu planuri recente de investiţii în SUA se remarcă colosul industrial Siemens.
Acesta a anunţat anul trecut că va construi o fabrică nouă de trenuri de mare viteză, cu 300 de locuri de muncă, în statul New York. Va cheltui pe acest proiect 60 milioane dolari. Siemens Energy investeşte 150 milioane dolari într-o fabrică nouă de transformatoare pentru infrastructura de electricitate în Carolina de Nord. Este primul proiect de acest fel al companiei în SUA. În 2023, Siemens Energy a decis să investească 290 milioane dolari în trei uzine americane.
Mercedes-Benz a anunţat că va investi un miliard de dolari în creşterea reţelei sale de încărcare a maşinilor electrice din America de Nord. Pentru aceasta, are ca partener compania americană Alpitronic. Instalaţiile de încărcare sunt produse în SUA. BMW a promis deja în 2022 că va investi 1,7 miliarde dolari în producţia de maşini electrice în SUA. Ca şi alte companii europene, BMW va finanţa, alături de parteneri, producţia de metale rare în America de Nord, inclusiv SUA. În cazul BMW, banii se duc la start-up-ul american Phoenix Tailings. Volkswagen a mizat 48 milioane dolari pe producţia de materie primă pentru baterii în regiune. De asemenea, gigantul auto german a pariat 5 miliarde dolari pe un parteneriat cu producătorul american de maşini electrice Rivian pentru dezvoltarea de software pentru maşini electrice. Rivian este considerat rivalul Tesla.
Iar BASF, cel mai mare producător de chimicale din lume, vrea să extindă cu 70 milioane dolari uzina pe care o are în Cincinnati. Companiile franceze, conform celor mai recente date, au investit aproape 7 miliarde dolari în SUA în 2023, contribuind astfel cu 4,7% la totalul ISD-urilor primite de cea mai mare economie a lumii. Cifrele franceze arată că stocul de investiţii franceze în SUA se ridică la 370 miliarde dolari în 2023, cu 1% mai mult decât în anul anterior. Companiile franceze se remarcă însă şi prin investiţii în producţie în Mexic, o poartă de intrare în SUA pe care Trump o ameninţă cu suprataxarea importurilor.
În datele guvernului american se observă tendinţa generală de creştere a investiţiilor străine în SUA din 2020 şi până în 2023. Cele venite de la companii germane au urcat în toţi aceşti ani, şi încă semnificativ. Cele franceze, mai mici, s-au retras între 2022 şi 2023. Creşteri continue şi consistente au mai avut investiţiile venite din Austria, Belgia, Danemarca, Italia, Suedia şi chiar Norvegia.
