Investiţiile în infrastructura contra inundaţiilor au devenit un trofeul politic disputat în Polonia şi Ungaria. Totuşi, poduri, diguri, căi ferate şi reţelele de electricitate au cedat în faţa celor mai distrugătoare viituri de decenii din Europa de Est

Duminică, centrul oraşului Klodzko din sudul Poloniei era acoperit cu un metru de apă. Autorităţile au avertizat că ce e mai rău urmează să vină. În Cehia, la sfârşitul săptămânii trecute circa 260.000 de gospodării erau lipsite de electrici­ta­te deoarece inundaţiile şi furtunile au distrus re­ţe­lele de transport de curent electric. În Un­ga­ria au fost mobilizaţi 12.000 de soldaţi pentru supraveghere şi intervenţie pe baraje şi diguri. În Budapesta a fost deschis un front de luptă cu apele imens de-a lungul Dunării. Legăturile fero­viare cu ţările vecine au fost închise.

Fiecare stat est-european are câte un an reper pentru inundaţii catastrofale. În Ungaria este 2013. Pentru Cehia este 2002. În Polonia, apele au devastat suprafeţe extinse în 1997 şi 2010. După astfel de distrugeri, guvernele est-europene de obicei investesc în infrastruc­tură pentru prevenirea şi stoparea inun­daţiilor. Ba­nii curg gârlă în primii ani, după care proiectele încetinesc. Apoi vin alte inundaţii catastrofale.

În Polonia, un pod s-a prăbuşit în weekend în Glucholazy, oraş de la graniţa cu Cehia, şi un altul a fost avariat. Tot în regiune, la Stronie Slaskie, s-a spart un baraj şi apa din lacul de acumulare a inundat oraşul Nysa. Din bazinul Klodzko au fost evacuate 1.600 de persoane. Dar la Raciborz Dolny a fost pus în funcţiune noul bazin de retenţie pen­tru controlul inundaţiilor. Este cea mai mare astfel de instalaţie poloneză de pe fluviul Oder.

Decizia de a construi bazinul a fost luată după inundaţiile din 1997, iar acesta a devenit funcţional în 2020. Barajul ar trebui să apere de ape oraşele Raciborz, Kedzierzyn-Kozle, Opole şi mai ales Wroclaw. Lacul este imens, a­vând o capacitate echivalentă cu 185 de sta­di­oane naţionale umplute până la acoperiş, scrie Warsaw Voice. Facilitatea are o suprafaţă de 26 km2 şi o lungime totală a digurilor de peste 20 km. Este un monstru. Polonia are 120 de baraje de reten­ţie. Unele s-au umplut în urma ploilor din ulti­mele zile. Cotele apelor râului Nysa Klodzka s-au apropiat de cele din inundaţiile catastro­fa­le din 1997. Situaţia din sudul Poloniei este agra­­vată de faptul ca Oderul aduce şi apă din Cehia. Mai multe orăşele au fost inundate şi totuşi barajul Raciborz Dolny şi-a arătat utili­ta­tea, încingând spiritele pe scena politică: căror poli­ti­cieni le revin meritele construirii sale?

Investiţia de 470 milioane euro este un adevărat trofeu politic. Fondurile au venit de la stat, dar şi de la Banca Mondială, Banca Euro­peană pentru dezvoltare şi UE. Proiectul, des­pre care mulţi ziceau că este irealizabil, a fost pornit de către fostul guvern al actualului pre­mier proeuropean Donald Tusk şi a fost ter­minat de administraţia naţionalistă a lui Mateusz Morawiecki. Dar niciunul din aceste guverne n-a excelat prin investiţii în infrastruc­tura antiinundaţii. Diferite analize din presa poloneză arată că înainte de 2016 construirea de instalaţii contra viiturilor şi inundaţiilor a fost mai intensă, fiind finalizaţi anual în medie 300 de km de diguri. După acel an, viteza de construcţie a scăzut la 30-40 km anual. Cele mai multe investiţii au fost făcute în primii ani de după inundaţiile ma­jore din 1996 şi 2010. In­sti­tuţia Apele Poloneze nu a putut furniza o esti­ma­re privind totalul ba­ni­lor cheltuiţi. În Ungaria, investiţiile antiinun­daţii sunt ceva vital pentru economie şi socie­tate. Potrivit unor analize, Ungaria este ţara cu cea mai mare ex­punere la inundaţii din UE, de 30%. Aproape 23% din teritoriul ei este aco­perit de râuri şi 10% este reprezentat de lunci aflate de-a lungul cursurilor de apă. În astfel de zone locu­iesc două milioane de persoane şi pe acolo trec 15% din drumurile publice şi 32% din căile ferate.

Gyor, unul din cele două centre industriale ale Ungariei (primul fiind Budapesta) este expus la inundaţii. De aceea, oraşul are propriile porţi anti-inundaţii care opresc apele Dunării, la Vének. Investiţia a fost finalizată în urmă cu câţiva ani şi a costat 76 milioane euro. Fluviul ameninţă an de an şi Budapesta. De aceea, investiţiile contra inundaţiilor pentru apărarea capitalei sunt o prioritate pentru orice primar. Budapesta a cheltuit în acest scop 25,4 milioane euro în ultimii ani din fonduri europene, iar în actualul ciclu bugetar al UE vrea să crească investiţiile de trei ori. De altfel, de banii europeni sunt legate o bună parte din proiectele contra inundaţiilor ale Ungariei. Un exemplu sunt instalaţiile şi lacul de acumulare Lukácsházi, finalizate în noiembrie anul trecut cu mare pompă. Construcţiile au costat 6,6 milioane euro şi ar trebui să apere zonele din preajma râurilor Rába şi Gyöngyös. Acum, Ungaria este ameninţată de inundaţii nemaivăzute din 2013. Viitura de pe Dunăre înaintează mai rapid decât s-a prevăzut. Autorităţile spun că dezastrul de atunci nu se va repeta mulţumită investiţiilor de prevenire a inundaţiilor. Cu toate acestea, experţii spun că asigurătorii ar trebui să se aştepte la plăţi record. În Polonia, inundaţiile se simt deja pe bursa de capital. Acţiunile companiei de asigurări PZU se tranzacţionau în scădere ieri.