În 2024, colosul de tehnologie american Intel a abandonat investiţii istorice de zeci de miliarde de dolari în fabrici şi infrastructură pentru producţia de cipuri în Germania şi Polonia, aruncând în aer planurile acestor state de a deveni verigi importante în eforturile UE de a-şi asigura suveranitatea tehnologică. Tendinţele s-au schimbat de atunci.
Intel s-a concentrat pe refacerea sănătăţii financiare, a primit investiţii de la statul american şi de la liderul cipurilor pentru inteligenţă artificială Nvidia, iar Uniunea Europeană şi-a modificat strategia, orientându-se către fabrici de inteligenţă artificială, cu Nvidia în rol principal. Locul Intel ca investitor în Germania şi Polonia a fost luat de Google şi Microsoft, alţi coloşi de tehnologie americani.
Germania este cea mai mare economie europeană. Polonia este cea mai mare economie est-europeană şi partener strategic cu SUA în domeniul apărării. Ungaria, o economie mai mică, pare să aibă o relaţie de prietenie specială cu Statele Unite de când acolo a fost ales preşedinte Donald Trump. Guvernul maghiar a anunţat pentru anul acesta investiţii americane record.
Google a prezentat recent un plan de investiţii de 5,5 miliarde de euro pentru extinderea prezenţei în Germania prin construirea de centre de date şi alte proiecte, o contribuţie la eforturile Europei de a prinde din urmă în cursa AI marile puteri tehnologice ale lumii. Anunţul Google a venit după ce Nvidia şi Deutsche Telekom şi-au prezentat planul comun de a construi un centru high-tech în Germania menit a ajuta industria să accelereze adoptarea AI.
„Producem creştere economică în Germania“, a declarat cancelarul Friedrich Merz când Google şi-a anunţat investiţia, care se întinde pe mai mulţi ani, din 2026 şi până în 2029.
„Ţara noastră este şi va rămâne una dintre cele mai atractive destinaţii pentru investiţii din lume“, a spus el. Mesajul său este important pentru că arată două lucruri: rolul de motor de creştere economică pe care îl au astfel de investiţii şi mai ales cât de acerbă este concurenţa pentru atragerea lor.
Germania, deşi o economia care stagnează de mai mulţi ani, are o putere financiară şi influenţă foarte mari, mult mai mari dacă în comparaţie cu economiile est-europene. Iar Germania are nevoie de astfel de investiţii.
Pentru Polonia, după colapsul planurilor Intel anul trecut, Google şi Microsoft au anunţat proiecte mari de investiţii în infrastructură cloud, AI, securitate cibernetică şi instruire profesională. Google şi guvernul polonez au semnat în februarie un memorandum pentru dezvoltarea utilizării AI în sectorul de energie şi cel al securităţii cibernetice ale ţării.
Acestea sunt o prioritate având în vedere că Polonia se învecinează cu Ucraina şi are o poziţie hotărât antirusă. Parteneriatul dintre Polonia şi Google datează din 2014, dar compania americană este prezentă acolo din 2005. Sundar Pichai, CEO-ul Alphabet, compania-părinte a Google, a explicat când a vizitat ţara est-europeană că aceasta este cel mai mare hub al Google de ingineri, cu peste 2.000 de angajaţi. Pe lângă colaborarea în domeniul AI, gigantul tech va aloca 5 milioane de dolari în următorii cinci ani pentru extinderea programelor de pregătire profesională şi dezvoltarea de abilităţi digitale pentru tinerii polonezi.
La programele Google ar putea avea acces un milion de tineri polonezi. Dar exact cât de mari sunt planurile companiei pentru Polonia nu se ştie exact. Oficialităţi poloneze au explicat că investiţiile vor fi de ordinul miliardelor de dolari. Microsoft a anunţat investiţii de aproape 700 de milioane de dolari pentru întărirea infrastructurii de securitate cibernetică a Poloniei şi în capacităţile AI ale ţării.
Iniţiativa, care va fi finalizată în 2026, urmează unei investiţii de un miliard de dolari într-un centru de date pentru servicii cloud destinate companiilor şi insituţiilor guvernamentale din Polonia. Acesta a devenit operaţional în 2023. Şi Microsoft va investi în pregătirea profesională a tinerilor polonezi. În 2023, companiile americane s-au plasat pe locul doi în funcţie de investiţiile făcute în Polonia, după cele germane. Pe piaţa poloneză au operaţiuni peste 1.600 de firme cu capital american. Google estimează că parteneriatul său cu guvernul polonez va contribui cu 8% la creşterea PIB-ului ţării în următorul deceniu.
Pentru Ungaria, SUA reprezintă al treilea investitor ca mărime, aproape 1.400 de companii americane având operaţiuni în această ţară est-europeană, potrivit oficialităţilor maghiare. Între 2014 şi prima jumătate a acestui an, un total de 145 de investiţii americane în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro au fost decise cu sprijinul Agenţiei Ungare de Promovare a Investiţiilor, HIPA.
În plus, la summitul maghiaro-american organizat săptămâna trecută, înainte de vizita „istorică“ a premierului Viktor Orban la Casa Albă, unde acesta s-a întâlnit şi discutat cu preşedintele Donald Trump, s-au pus bazele unei cooperări extinse prin care, potrivit directorului general al HIPA, tehnologia spaţială, telecomunicaţiile, industria de apărare şi inteligenţa artificială vor deveni domenii cheie pentru investiţiile americane.
Aşa cum a subliniat CEO-ul HIPA, István Joó, niciodată nu au fost anunţate atât de multe investiţii americane în Ungaria ca în 2025. La Washington, CEO-ul agenţiei a discutat cu reprezentanţi ai companiilor americane ABBVIE, GE Healthcare, Radian Space şi Voyager. Ministrul de externe Péter Szijjártó apreciază totalul investiţiilor americane din acest an la 493,2 milioane de euro, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
