Costurile asigurării obligaţiunilor celor două ţări împotrivaintrării în incapacitate de plată au crescut accentuat, încondiţiile în care tot mai mulţi investitori pun sub semnulîndoielii capacitatea Germaniei şi Franţei de a susţine statelesud-europene împovărate de datorii fără a-şi pierde ratingul maximşi fără să cadă chiar ele pradă crizei, scrie The Telegraph.
Unii analişti dau ca sigură reducerea calificativului datoriilorFranţei, aceasta fiind doar o problemă de timp. Dacă statul francezîşi pierde ratingul, pieţele vor primi o lovitură extrem deputernică, aşa cum a demonstrat recenta panică de pe burse cauzatăde tăierea calificativului SUA. Franţa are a patra mare datorie dinlume, iar obligaţiunile ei sunt tranzacţionate în volum extrem demare la nivel mondial.
Retrogradarea Franţei ar aduce pierderi uriaşe, noteazăMarketWatch.
Reducerea ratingului maxim al statului francez va avea, deasemenea, consecinţe serioase pentru eforturile zonei euro de aieşi din criza datoriilor. De calificativul Franţei depinderatingul maxim al fondului prin care zona euro salvează statele cuprobleme, Fondul European de Stabilitate Financiară. Oriceretrogradare a Fraţei va submina credibilitatea acestui mecanism,potrivit Financial Times.
Reuniune de urgenţă în Franţa
Pericolul reducerii ratingului statului şi turbulenţele de pepieţe l-au forţat pe preşedintele francez Nicolas Sarkozy să-şiîntrerupă vacanţa de pe Riviera Franceză pentru a organiza ieri oîntâlnire de urgenţă a guvernului. Sarkozy şi alţi lideri europenisunt criticaţi că stau în concedii într-un moment în care burselesunt la pământ.
În cazul titlurilor germane, costurile de asigurare contradefaultului (credit default swaps - CDS) s-au dublat cumparativ cuiulie, trecând marţi în premieră peste nivelul celor britanice.CDS-urile Franţei sunt, de departe, cele mai mari din clubulstatelor cu ratinguri maxime. Suedia, stat care nu face parte dinuniunea economică şi monetară europeană, se bucură de costuri deîmprumut mai mici decât ale Germaniei, ceea ce nu s-a mai văzut dejumătate de secol.
"Ceea ce se întâmplă este uimitor. Cu cât Europa face mai multpentru a cumpăra datorii italiene şi spaniole, cu atât Germaniamigrează către grupul statelor care pot fi atacate. De altfel, şiFranţa a intrat în colimatorul investitorilor", a afirmat AndrewRoberts, analist la RBS.
Franţa, care va fi, probabil, una dintre principalele surse desprijin pentru fondul de salvare a zonei euro, trebuie să-şidubleze eforturile de a reduce cheltuielile pentru a-şi menţineeconomia pe linia de plutire, apreciază analistul.
Europa, o "piscină" a datoriilor
Decizia liderilor europeni de acum două săptămâni de a conferifondului EFSF puterea de a cumpăra obligaţiunile Spaniei şi Italieia modificat profund proiectul european, transformându-l într-o"piscină" a datoriilor.
Analiştii RBS au avertizat că Franţa va trebui să acceptecreşterea raportului datorie/PIB la 112%, iar Germania la 110%,dacă vor hotărî majorarea puterii de creditare a EFSF de la 440 demiliarde de euro la 2.000 de miliarde de euro, aşa cum cer pieţele,pentru a putea acoperi eventuale ajutoare acordate altor state cuprobleme, precum Italia şi Spania.
La o privire generală, Franţa pare într-adevăr vulnerabilă.Datoria creşte accelerat, iar economia pierde constant dincompetitivitatea pe care o are faţă de Germania, aşa cum au făcutItalia şi Spania.
Statul francez înregistrează, de asemenea, deficite mari (7% dinPIB în 2010), iar ţările cu deficite sunt nevoite să se împrumutepentru a se finanţa. Analiştii menţionează printre punctelesensibile şi sistemul politic disfuncţional, Franţa având alegeriseparate pentru preşedinte şi parlament. Acest sistem estepredispus la paralizie. Totodată, Franţa este una dintre cele mairezistente ţări la reformă. Orice modificare adusă programului delucru sau sistemelor de asistenţă socială trezeşte revolte careadesea descurajează legiuitorii.
Pentru a linişti apele, oficialii francezi insistă că nu existăun pericol imediat de retrogradare a ratingului, iar agenţia deevaluare financiară S&P, aceeaşi care a scăzut calificativulSUA, a reamintit luni că Franţa are "o strategie bugetară solidă"care justifică ratingul maxim şi perspectiva solidă.
Vineri pieţele datoriilor suverane vor fi cu ochii pe Franţa,care va publica datele oficiale privind evoluţia economică din aldoilea trimestru. Economiştii se aşteată la o încetinire aavansului economic, de la 0,9% în primele trei luni ale anului la0,2%.
Încă o zi agitată pentru bursele din întreagalume
Bursele europene au reînceput să scadă spre finalul şedinţei detranzacţionare, deşi deschiseseră în creştere după ce bancacentrală a SUA (Fed) a venit cu prima veste bună din ultimele zile:va menţine dobânda aproape de zero pentru încă cel puţin doi ani.După anunţ, bursa americană a crescut puternic, fiind urmată decele asiatice şi europene, cu creşteri mai modeste. Decizia Fed nuimplică, aşa cum s-au aşteptat unii analişti, un nou program deintroducere de lichidităţi pe piaţă prin achiziţia de active. Oparte din economişti consideră că măsura luată de Fed reprezintă unsemn că instituţia a rămas fără "muniţie" în lupta cu problemeleeconomice. Anunţul vine după două săptămâni de scăderi abrupte pepieţele din întreaga lume.
Germania propune crearea unui "consiliu de stabilitate"pentru UE
Germania a propus înfiinţarea unui "supraveghetor" al UE care vasancţiona statele care nu impun o disciplină bugetară strictă şipolitici în domeniul muncii favorabile afacerilor, potrivitEUobserver. Noul organism, alcătuit din "supraveghetori", se vaasigura că ţările UE păstrează controlul datoriilor, îşi tempereazăcheltuielile şi îşi reduc deficitele. De asemenea, organismul vaefectua teste de competitivitate în ţările zonei pentru a vedeadacă politicile destinate pieţei muncii sunt suficient decompetitive.
Portugalia se teme că promisiunile făcute UE şi FMI vorfi subminate de criză
Oficialii portughezi se tem că eforturile de a respectacondiţiile cerute de UE şi FMI în programul de ajutor de 78 demiliarde de euro stabilit în luna mai le-ar putea fi subminate deelemente pe care nu le pot controla, precum amplificarea crizeidatoriilor, şi de teama pieţelor privind încetinirea economieimondiale, scrie The New York Times. Oficiali ai FMI, CE şi BCEefectuează prima evaluare a acordului de bailout cu Portugalia.Condiţiile acordului prevăd reduceri de cheltuieli şi reformemenite să stimuleze economia. Autorităţile anticipează o evaluareîn general favorabilă.
Elveţia ia măsuri pentru a preveni apreciereafrancului
Banca Naţională a Elveţiei a anunţat că va creşte semnificativîn următoarele zile aprovizionarea pieţelor cu franci elveţieni şiva efectua tranzacţii de schimb pentru a preîntâmpina un nou val demigraţie a investitorilor către moneda elveţiană, considerată unactiv sigur, potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters. Jucătoriide pe piaţa valutară apreciază că doar intervenţiile directe alebăncii centrale şi revenirea optimismului pe burse pot împiedicaaprecierea francului elveţian. Francul, care marţi a crescut cupeste 5% şi aproape a ajuns la paritate cu euro, se tranzacţionaieri la 1,0387 euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
