Bursele din Europa Centrală şi de Est au crescut în medie cu 1,2% în ultimele trei luni, faţă de o scădere de 7,5% a indicilor de pe pieţele emergente la nivel mondial, potrivit datelor MSCI, citate într-o analiză Wall Street Journal (WSJ).
Dacă sunt excluse acţiunile companiilor ruseşti, afectate puternic de scăderea cotaţiilor internaţionale ale materiilor prime, pieţele emergente din Europa au crescut cu 2,3% în aceeaşi perioadă.
Monedele din regiune, precum zlotul polonez sau leva bulgărească, s-au apreciat totodată faţă de dolari, în timp ce rupia indiană şi lira turcească s-au prăbuşit la minime istorice.
Puşi în faţa unor posibile pierderi pe pieţele emergente din Asia sau America de Sud, investitorii s-au orientat către active precum forintul unguresc sau acţiunile băncilor din Cehia şi pariază astfel că revenirea economică din Europa de Vest va creşte cererea pentru automobilele, electrocasnicele şi alte bunuri fabricate în Europa de Est, notează Wall Street Journal.
"Europa Centrală şi de Est a devenit o zonă relativ sigură în rândul pieţelor emergente", comentează pentru WSJ un analist de la Record Currency Management, cu active de 36 miliarde de dolari în administrare. El a precizat că fondul a investit în trimestrul al doilea în forint şi zlot.
Multe dintre ţările afectate de trendurile din ultima perioadă, precum Turcia şi India, au deficite comerciale mari şi se bazează pe investiţii străine pentru a acoperi acest gol. Investitorii se arată îngrijoraţi de capacitatea acestor ţări de a-şi achita importurile şi a-şi refinanţa datoriile, având în vedere intenţia Rezervei Federale a Statelor Unite de a începe, din această toamnă, să reducă programul de achiziţii de obligaţiuni de 85 miliarde de dolari pe lună, care a sporit lichiditatea şi a menţinut dobânzile la niveluri minime.
Zona euro a ieşit din recesiune în trimestrul al doilea, cu o creştere economică timidă, de 0,3%, faţă de primele trei luni ale anului. Cu toate acestea, şomajul rămâne la un nivel alarmant, de peste 12%, iar situaţia economică este în continuare gravă în sudul Europei.
Europa Centrală şi de Est este vulnerabilă la o eventuală reaprindere a crizei datoriilor de stat din zona euro, situaţie care, în paralel cu o politică monetară mai restrictivă din partea Rezervei Federale, ar putea genera ieşiri de capital din regiune.
"Am prefera să jucăm pe Europa în partea cealaltă a continentului, mai precis în Marea Bitanie şi Norvegia. Pieţele emergente sunt vulnerabile, în general, la acţiunile Fed", a afirmat Paul Christopher, director de strategie la Wells Fargo Advisor, fond cu active de 1.300 miliarde de dolari.
Totodată, analistul Neil Shearing de la Capital Economics, Londra, nu este surprins că pieţele emergente din Europa au fost afectate în mai mică măsură de semnalele transmise de banca centrală americană, deoarece aceste ţări nu au beneficiat semnificativ de relaxarea cantitativă a Fed.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
