Principalele burse din centrul Europei si-au incetinit ritmul de crestere, in ultima perioada, Ungaria consemnand deja pierderi, dar statele din sud-estul continentului si cele din regiunea baltica continua sa atraga noi investitii, relateaza Financial Times.
Analistii considera ca aceasta evolutie este sprijinita de o serie de factori structurali precum perspectiva introducerii monedei euro, aderarea la Uniunea Europeana, nivelul scazut al ratelor dobanzilor sau extinderea pietelor de capital.
Indicele bursier de la Bucuresti a crescut cu 46%, in ultimele 12 luni, tranzactiile fiind stimulate de perspectiva unor operatiuni ample prevazute pentru anul viitor, cum ar fi privatizarea Petrom.
Un alt factor cu influente pozitive este restructurarea sectorului financiar, toate institutiile bancare urmand sa adopte standardele internationale de contabilitate, pana in 2004. In plus, guvernul din Romania inregistreaza progrese importante in cadrul primului economic derulat sub indrumarea Fondului Monetar International (FMI).
Prin comparatie, indicele bursier din Bulgaria a crescut cu 88%, in ultimul an, pe fondul discutiilor privind privatizarea companiei nationale de telecomunicatii si a mai multor producatori de tutun. Ratele principalelor dobanzi au fost reduse la sapte procente, iar cererea interna a incurajat o crestere economica de patru procente.
Cea mai remarcabila performanta a fost inregistrata de bursa din Slovacia, al carei indice a crescut cu 25%, in primele sapte luni ale anului, pana la o capitalizare de 3,5 miliarde de dolari.
Volumul lunar al tranzactiilor a ajuns la valoarea record de 200 de milioane de dolari, in primul trimestru, dupa ce autoritatile s-au angajat sa accelereze procesul de privatizare si sa impuna un impozit constant pe profit.
Produsul Intern Brut (PIB) din Slovacia a inregistrat cea mai mare crestere din regiune, respectiv de 5,5%, desi rata inflatiei ajunge la aproape 20%. Fluxul intrarilor de capital a crescut sustinut, in ultimele luni, nivelul investitiilor anuale ajungand la aproximativ doua miliarde de dolari.
Dintre statele baltice, Estonia a consemnat cea mai impresionanta crestere. Indicele bursier Talse s-a majorat cu mai mult de 22%, in perioada ianuarie-iulie. Ultimul raport intocmit de FMI a apreciat rezultatele acestei tari, pe care o considera "o eleva eminenta" in cadrul procesului de restructurare economica.
PIB ar putea creste, in acest an, cu 4,5%, in timp ce rata inflatiei este estimata la trei procente. Pe de alta parte, deficitul de cont curent a depasit proportia de 14% din productia economica, peste obiectivul guvernamental de zece procente. Exista temeri cu privire la accelerarea exagerata a ritmului de crestere, pe fondul intensificarii activitatii de creditare si a consumului.
Partidele de opozitie acuza guvernul ca incurajeaza aceasta tendinta, pentru a castiga sprijinul populatiei la momentul referendumului din luna septembrie privind aderarea la UE. Sondajele realizate recent indica faptul ca 60% din estonieni sunt de acord cu integrarea in blocul european.
Acest pas va diversifica activitatea comerciala a Estoniei, care este orientata, in mod traditional, spre Rusia.
Principalele firme estoniene care fac parte din aliante internationale, precum Eesti Telecom - cea mai mare companie listata la bursa - au obtinut profituri robuste, datorita perspectivelor de aderare. Acest impuls reflecta increderea investitorilor in implicatiile pozitive pe care le presupune integrarea UE, cum ar fi intensificarea activitatii de administrare a datelor si cresterea ratei de penetrare a Internetului.
Bursa din Letonia, care reflecta evolutia unui numar de 60 de companii si are o valoare de aproape 900 de milioane de dolari, a consemnat o crestere de 39%.
Recent, ratingul sau de tara a fost revizuit in sens pozitiv, datorita inaspririi regimului fiscal si a diminuarii deficitului bugetar sub patru procente din PIB. In plus, deficitul de cont curent este acoperit in continuare de fluxul robust al intrarilor de capital.
Piata din Lituania, a carei valoare ajunge la 2,5 miliarde de dolari, a inregistrat o crestere de 67%, dupa ce populatia a votat aderarea la UE. In plus, sectorul corporatist autohton a atras atentia firmelor rusesti, care au realizat aici achizitii importante. Autoritatile lituaniene au reusit sa reduca datoria publica la 25% din PIB si sa aplice o reforma a sistemului de pensii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
