Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, proiectul care modifică Legea 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Actul normativ extinde lista lucrărilor de interes public pentru care autorităţile pot apela la exproprieri.
Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local lărgeşte cadrul juridic stabilit pentru luarea măsurilor necesare executării lucrărilor de utilitate publică. Astfel, la articolul 2 alineatul (1), după litera j) se introduc patru litere, alte spaţii ca fiind de interes public.
„k) lucrări de interes public local de conservare a spaţiilor verzi existente, definite conform prevederilor Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau de amenajare de noi spaţii verzi, în oraşe şi municipii; l) lucrări de interes public local de regenerare urbană a terenurilor neconstruite şi a imobilelor care au avut destinaţie industrială din intravilanul oraşelor şi municipiilor şi care în prezent nu sunt funcţionale; m) lucrări de interes public local de conservare şi protejare a clădirilor de patrimoniu degradate; n) lucrări de construcţie, modernizare şi extindere a obiectivelor cu caracter militar; o) lucrări de construire – construcţii şi infrastructură – reabilitare, modernizare, reconversie funcţională pentru construcţii administrative necesare funcţionării administraţiei publice centrale; p) lucrări de construire, reabilitare, modernizare, reconversie funcţională pentru proiecte de regenerare urbană iniţiate de autorităţile publice centrale; q) lucrări de interes public naţional, regional, interjudeţean, judeţean şi local de construcţie, reabilitare şi modernizare necesare funcţionării sistemului de sănătate în municipiul Bucureşti, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora”, se arată în legea promulgată, miercuri, de preşedintele Klaus Iohannis.
De asemenea, la articolul 9 sunt introduse noi alienate, prin care se reglementează situaţia juridică a imobilelor asupra cărora a fost instituit schestrul asigurator.
„Decizia de expropriere se emite şi îşi produce efectele în condiţiile prezentei legi, în situaţia în care, proprietarii imobilelor sau moştenitorii legali ai acestora au bunurile imobile supuse unor măsuri asiguratorii de către organele de urmărire penală/executare silită sau sunt ipotecate ca efect al unor contracte de împrumut. În situaţia prevăzută la alin. (3), cu 30 de zile înainte de data emiterii deciziei de expropriere, expropriatorul notifică organelor de urmărire penală/de executare silită şi/sau creditorului, aşa cum aceştia sunt înscrişi în evidenţele de carte funciară, faptul că bunul imobil supus măsurilor asiguratorii/procedurilor de executare silită sau ipotecii, după caz, face obiectul procedurii de expropriere, solicitându-le să instituie măsurile asiguratorii sau poprirea asupra sumelor care vor rezulta din procedura de expropriere, comunicându-le datele de identificare a bunului imobil, datele de identificare a proprietarilor, valoarea imobilului, precum şi orice alte informaţii pe care expropriatorul le consideră necesare.
În termen de 15 zile de la emiterea notificării prevăzută la alin.(3), organul de urmărire penală/de executare silită şi/sau creditorul comunică expropriatorului dacă intenţionează să dispună măsurile 7 asiguratorii sau poprirea asupra sumelor care urmează a fi consemnate în contul proprietarului imobilului, ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică”, potrivit sursei citate.
Propunere legislativă privind completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes national, judeţean şi local a fost trimisă spre reexaminare, pe 15 decembrie, de Klaus Iohannis. Pe 21 iunie, 51 de deputaţi UDMR, USR, minorităţi şi neafiliaţi au contestat la Curtea Constituţională propunerea legislativă, judecătorii CCR respingând obiecţia de neconstituţionalitate.
Astfel, Legea a fost trimisă spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis pe 23 iunie.
