În vreme ce politicienii se ceartă, pe teren lucrurile nu dau semene că se ameliorează. După ce Ungaria şi-a închis granţia cu Serbia printr-un gard de sârmă ghimpată înalt de trei metri, valul refugiaţilor s-a mutat spre Croaţia ţara care, iniţial, s-a dovedit binevoitoare, dar care se teme acum că va fi copleşită. În doar 24 de ore, începând de miercuri pe la prânz peste 5.600 de imigranţi ajunseseră în această ţară. Şi a fost doar prima zi de la descoperirea noii rute. Croaţia are graniţă cu Ungaria, fiind exclus ca imigranţii să intre în această ţară fără a fi arestaţi şi expluzaţi, iar ca să ajungă în Austria, spre Germania sau spre nordul Europei, trebuie să mai treacă prin Slovenia, ceea ce au şi început să facă.
Ministrul croat al afacerilor externe Vesna Pusic a cerut ajutorul UE, susţinând: "Dacă sunt sute, ne descurcăm, dar dacă sunt sute de mii, pur şi simplu, nu avem capacitatea de a-i primi". Între timp au ajuns la mii, iar Crucea Roşie estimează că în următoarele zile în Croaţia vor ajunge cel puţin 5.000 de imigranţi zilnic.
Ungaria a anunţat că va construi un gard de sârmă ghimpată şi pe părţi din frontierele sale cu Croaţia şi România.
Budapesta şi-a atras critici internaţionale dure din cauza construirii gardului la frontiera cu Serbia, ţară care acuză Ungaria că i-a încălcat suveranitatea cânda a folosit miercuri, pe teritoriul ei, gaze lacrimogene împotriva imigranţilor care forţau graniţa. La Bucureşti, guvernul şi-a continuat criticile la adresa ţării vecine, acuzând administraţia maghiară că se comportă neeuropean, prin construirea gardului între două ţări membre ale UE.
Comisia Europeană a criticat, de asemenea, Ungaria susţinând că refugiaţii sunt oameni care trebuie să primească ajutorul nostru.
La Bucureşti Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a ieri întrunit pentru a examina problema, iar preşedintele Klaus Iohannis a susţinut că, la Consiliul JAI din 22 septembrie, România va respinge din nou “cotele obligatorii” de imigranţi decise de Comisia Europeană. Potrivit acestei decizii, România va trebui să găzduiască 6.351 de imigranţi, de două ori şi jumătate mai mulţi decât ar fi dispusă să primească. Pentru prima dată însă, Iohannis, care a susţinut în mod repetat că România nu va primi mai mult de 1.785 de imigranţi, a admis că administraţia de la Bucureşti ar putea fi constrânsă să primească mai mulţi. Şi poate fi obligată, dacă în JAI se ajunge la vot. În consiliile UE, când nu există consens, se votează, o decizie fiind luată cu votul a 55% din numărul ţărilor membre ale Uniunii care să reprezinte 65% din populaţia acesteia. Or, în acest moment, există masă critică pentru impunerea cotelor prin vot.
"Este posibil ca printr-o procedură care va fi aplicată săptămâna viitoare, Uniunea Europeană să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi decât am oferit noi locuri. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, este un scenariu care nu cred că ajută la rezolvarea problemei refugiaţilor, dar este un scenariu care, cel puţin teoretic, este posibil, şi atunci am discutat ce se poate întâmpla şi în acest context", a spus preşedintele, după şedinţa CSAT.
Şi Viktor Orban, premierul ungar, a spus ieri că Ungaria se opune cotelor, dar că va accepta imigranţi în funcţie de ele, dacă UE va decide în acest sens.
Merkel: industria auto să angajeze imigranţi
Cancelarul german Angela Merkel a îndemnat companiile auto să le ofere locuri de muncă imigranţilor extracomunitari care ajung în Germania.
"Industria auto germană trebuie să le ofere o şansă imigranţilor extracomunitari care ajung în Germania", a declarat Angela Mekel la Salonul auto de la Frankfurt, citată de Mediafax.
În urmă cu câteva săptămâni, directorul general al grupului auto Porsche, Matthias Muller, a afişat deschidere faţă de integrarea imigranţilor.
"Până la urmă, industria auto este parte a societăţii", declara Matthias Muller, subliniind că marile corporaţii au responsabilitatea de a combate rasismul.
