În ianuarie 1975, şahul pro-occidental Mohammed Reza Pahlavi al Iranului a încercat să cumpere o participaţie semnificativă la Daimler-Benz, colosul auto german care deţine Mercedes. Regele autoritar al ţării din Orientul Mijlociu iubea maşinile, în special maşinile germane, iubea şi afacerile, ţintea mereu sus şi era şi deosebit de bogat.
Eforturilor sale de a deveni acţionar la Mercedes li s-au opus guvernul Germaniei de Vest şi gigantul bancar Deutsche Bank. Intenţia lor era de a bloca orice tranzacţie pentru a păstra acţiunile Daimler-Benz în mâini germane.
Cu o lună mai înainte, Kuweit achiziţionase 14% din constructorul german de automobile şi trezise temeri la Berlin privind o vânzare masivă a industriei germane către străini. Reza Pahlavi deţinea deja 25% din divizia de oţel şi inginerie a Krupp.
Tot în 1975, el a cumpărat 25% din acţiunile subsidiarei germane a grupului internaţional Babcock & Wilcox. Deutsche Babcock producea utilaje folosite în generarea de energie. Guvernul german vedea o utilitate în această afacere deoarece deschidea companiei poarta către piaţa din Iran, care-şi extindea sectorul energetic. Dar astfel şahul a devenit cel mai mare acţionar al Deutsche Babcock.
În cele din urmă, Pahlavi a avut un rol important la Mercedes, o comandă de-a sa pentru forţele armate iraniene ducând la naşterea celebrelor maşini de teren G-Wagen.
Printre alte companii mari occidentale la care regele iranian a avut acţiuni se numără lanţul de hoteluri Intercontinental al corporaţiei americane cu probleme financiare Pan Am.
În aceeaşi perioadă cu ofensiva iraniană în industria vest-germană, băncile iraniene au participat la un împrumut de 200 de milioane de dolari (1,23 miliarde de dolari în banii de acum) pentru Grumman Corp, producător de aeronave american.
