Inflaţia anuală din Iran s-a situat la 73,5% în luna Farvardin (21 martie – 20 aprilie), potrivit datelor Centrului Statistic al Iranului. Circa 41 de milioane de iranieni pot fi consideraţi statistic ca inactivi economic, arată un raport al aceleiaşi instituţii.
De asemenea, 65% din iranienii cu vârste mai mari de 15 ani au conturi la cel puţin o reţea de socializare, mai arată Centrul Statistic al Iranului. Sunt date care cer proceduri şi calcule complexe.
Ce trebuie să se desprindă de aici este că Iranul are un birou (centru, institut) naţional de statistică. Iar Iranul este prima ţară din zona Golfului Persic cu o astfel de instituţie.
Istoria ei începe înainte de Revoluţia Islamică, în 1965, pe timpul şahului, un conducător autoritar, dar cu aparenţă pro-occidentală. Rolul unui birou central de statistică într-o economie modernă şi complexă nu poate fi tăgăduit.
Practic, cartografiază tot ce ţine de economie, dar şi de societate, inclusiv numărul de locuitori şi speranţa de viaţă. Iar Iranul este de mult timp cea mai complexă economie din Orientul Mijlociu.
Istoria Centrului Statistic al Iranului este destul de zbuciumată. Pe lanţul de autoritate, acesta este afiliat Organizaţiei pentru Buget şi Planificare, o agenţie guvernamentală care concepe strategiile de dezvoltare economică şi se ocupă de îndeplinirea planurilor cincinale.
Însă este supravegheat de preşedintele ţării şi răspunde în cele din urmă în faţa conducătorului suprem, ayatollahul. În aceste condiţii, s-a întâmplat ca în 2023 directorul de atunci al centrului, Javad Hossein-Zadeh, să fie demis de preşedintele ţării, care ducea pentru cercurile radicale din conducere o campanie de epurare a instituţiilor statului de oficialii neafiliaţi.
Statisticile instituţiei contrastau uneori cu imaginile luminoase proiectate de conducerea ţării. În lipsa unor date credibile din partea băncii centrale, mai ales în privinţa inflaţiei – până la urmă banca n-a mai publicat deloc statistici despre inflaţie -, Centrul Statistic era principala sursă de informaţii economice.
Actualul director, Gholamreza Goudarzi, este binecunoscut în lumea academică. Una din analizele recente la care a contribuit priveşte modul în care seceta prelungită şi deficitul sever de apă au schimbat radical demografia rurală, au cauzat tasări majore ale terenurilor, abandonul forţat al satelor şi au alterat diversitatea culturilor în centrul Iranului.
La sfârşitul anului trecut, când în marile oraşe iraniene au izbucnit proteste de amploare asemănătoare unei revoluţii, iar moneda naţională se prăbuşea, şi banca centrală a rămas fără şef, acesta demisionând.