În actuala criză economică, la fel ca în cea din 2008-2009, băncile joacă un rol principal, dar de data aceasta nu prin ceea ce era perceput atunci ca o cultură a lăcomiei şi iresponsabilităţii, ci ca distribuitori de lichiditate financiară în economie, adică de bani pentru oamenii şi afacerile cu probleme. Iar pentru ca puterea de finanţare să fie şi mai mare, guvernele sau diferitele autorităţi financiare cer băncilor să renunţe la plata dividendelor, adică să nu mai distribuie profitul către grupurile părinte şi acţionari. Băncile tind să se conformeze, de bunăvoie sau, în unele cazuri, sub presiunile în creştere. Însă o altă provocare apare: cresc presiunile ca băncile să renunţe şi la bonusuri.
Pe măsură ce devenea evident că pandemia de COVID-19 se va transforma într-o criză economică fără precedent pentru actualele generaţii, în presa mare occidentală apăreau opinii în care se spunea că băncile trebuie să renunţe la plata dividendelor pentru a face disponibilă cât mai multă lichiditate pentru menţinerea în viaţă a economiilor. Financial Times a fost lider în acest sens.
Însă băncile au şi ele o tribună de unde au contraatacat. Euromoney a scris pe 25 martie că bancherii vor asigurări că politicienii populişti din Europa Centrală şi de Est vor rezista tentaţiei de a transforma băncile în vaci de muls bani sau ţapi ispăşitori în actuala criză. Unii bancheri, continuă articolul Euromoney, sunt îngrijoraţi de retorica din ultimele zile despre plata dividendelor către grupurile-părinte, o chestiune care persistă într-o regiune în care sistemul bancar este puternic dependent de bănci străine. La acea vreme, mai multe bănci centrale, inclusiv cele din Ungaria şi Cehia, ceruseră deja suspendarea plăţilor de dividende, măsură despre care bancherii insistau că nu este necesară. „Este exact timpul nepotrivit pentru a începe o conversaţie despre asta“, a spus atunci un bancher est-european. „Având în vedere actualele niveluri de incertitudine, este evident că niciun acţionar nu se mai gândeşte la politicile privind dividendele.“ Însă pe 27 martie a venit o recomandare din partea Băncii Centrale Europene ca băncile să nu plătească dividende pentru 2019 şi 2020 până cel puţin pe 1 octombrie 2020. Iar băncile mari europene au început rând pe rând să anunţe că se conformează acestei recomandări.
În Marea Britanie s-a întâmplat la fel, la cererea Băncii Angliei care, în plus, le-a cerut şefilor de bănci să suspende şi plata bonusurilor.
În acelaşi ton, şeful Băncii Reglementelor Internaţionale, instituţie descrisă adesea ca fiind banca centrală a băncilor centrale, Agustin Carstens scrie în Financial Times că băncile ar trebui să suspende plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni deoarece instituţiile de credit trebuie să ajute pe cât de mult posibil la sprijinirea afacerilor viabile.
„Băncile ar trebui să fie parte din soluţie, nu din problemă. Pentru ca băncile să-şi poată creşte capacitatea de creditare, avem nevoie de o îngheţare globală a dividendelor acestora şi a răscumpărărilor de acţiuni“, a spus Carstens. Prin răscumpărările de acţiuni, băncile, ca de altfel orice companie, îşi fac acţiunile mai atractive pentru că este majorat profitul pe acţiune şi concentrează o parte din puterea financiară spre burse şi deţinătorii acţiunilor în loc să creeze locuri de muncă sau să îmbunătăţească productivitatea.
În Europa de Est, banca centrală a Bulgariei le-a cerut recent băncilor comerciale să nu mai plătească dividende şi să-şi reducă depozitele constituite în străinătate pentru a-şi întări capitalul şi spori lichiditatea. Sistemul bancar bulgar este dominat în proporţie de 75% de bănci din Uniunea Europeană.
În Croaţia, banca centrală a interzis încă de pe 20 martie băncilor să mai distribuie dividende pentru anul trecut. De asemenea, mai recent, autoritatea de reglementare a sectorului financiar le-a cerut companiilor de asigurări să înceteze plata dividendelor ca parte a eforturilor de a asigura suficientă lichiditate în sistemul financiar în timpul actualei crizei şi mai ales după cutremurul care a lovit Zagrebul în urmă cu două săptămâni. În Croaţia, sistemul bancar este dominat de bănci din Italia, Austria şi Ungaria.
În Ungaria, banca centrală iniţial le-a cerut instituţiilor de credit să renunţe la plata dividendelor pentru ca după numai câteva zile să introducă restricţii temporare.
În Polonia, băncile au primit recomandări de la autoritatea financiară să suspende plata dividendelor, iar în Cehia banca centrală a anunţat că se aşteaptă ca instituţiile de credit să se abţină de la astfel de plăţi, având în vedere incertitudinile ridicate din economie.
În ceea ce priveşte bonusurile, care în criza anterioară au alimentat dispreţul publicului faţă de bancheri pentru că aceştia primeau recompense financiare deşi băncile lor erau în pragul falimentului, instituţiile de credit spaniole dau acum tonul tăierilor. Banco Bilbao Vizcaya Argentaria a anunţat luni că 300 de executivi de top au renunţat la bonusurile pentru 2020. UniCredit din Italia i-a urmat exemplul, în timp ce top management-ul de la Intesa Sanpaolo a decis să doneze o parte din bonusuri. BCE recomandă băncilor europene să fie ìfoarte moderate“ în ceea ce priveşte recompensele, iar Autoritatea Bancară Europeană le-a cerut creditorilor să stabilească ìun nivel foarte conservator“ al bonusurilor şi să ia în considerare plata acestora mai degrabă în acţiuni decât în cash.
