La un an dupa ce criza bancara a adus Islanda aproape defaliment national, tara are parte in continuare de cea mai severarecesiune din randul economiilor dezvoltate.
Arni Hallgrimsson si-a pierdut slujba de consultant in relatiipublice in momentul in care cele mai mari trei banci islandeze s-auprabusit in toamna anului trecut, lasandu-l fara un loc de muncapentru prima data in ultimii 30 de ani, scrie Bloomberg.
Dupa ce a lucrat vara aceasta ca om de serviciu intr-unul dinporturile islandeze, Hallgrimsson a ramas iarasi fara o slujba."Cosmarurile se sfarsesc in momentul in care te trezesti, insaacest vis urat se repeta la nesfarsit", spune el. "Am aplicatpentru mai multe joburi care se potrivesc domeniului in care amlucrat si in unele cazuri am ajuns sa fiu printre cei selectatipentru al doilea interviu. In cele din urma insa, nu mi-a fostoferit postul respectiv", explica nu fara regret Hallgrimsson, 53de ani.
Bursele s-au prabusti cu pana la 97% si peste 780 de companii aufost nevoite sa intre in faliment sub povara datoriilor denominatein valuta, in conditiile in care coroana islandeza s-a depreciatsubstantial. Consumatorii refuza sa mai contracteze imprumuturi incontextul in care dobanzile din Islanda sunt cele mai mari dinEuropa, iar bancile internationale resping din start aproape oriceforma de creditare.
Johanna Sigurdardottir, cea care a preluat functia de premier altarii in februarie, si-a pus sperantele in finantarea primita de laFondul Monetar International, dupa ce cei trei mari creditoriislandezi Kaupthing, Landsbanki Islands si Glitnir Banki auacumulat datorii de 80 mld. dolari (53 mld. euro), de 16 ori maimari decat intreaga economie islandeza. Acum, Sigurdardottir spuneca economia ar putea suferi un nou picaj in conditiile in carediscutiile privind conturile de economii detinute de straini inIslanda ar putea intarzia primirea unui ajutor multilateral de 5,1mld. dolari.
"A trecut un an de cand iadul s-a revarsat asupra noastra si nus-au facut prea multe pentru a se imbunatati situatia", spune AlmarGudmundsson, secretar general al Federatiei islandeze a comertului."Nu consider ca am facut prea multe pentru a repune in miscaremecanismul economic al tarii", adauga Gudmundsson.
Colapsul economic a urmat unei perioade de patru ani, in careeconomia islandeza a avut un ritm de crestere anual de circa 4%,accentuat de privatizarea bancilor nationale intre anii 1998 si2002.
Bancile si investitorii au "fugit" in afara tarii pentru a-siextinde activitatile, iar finantarea in acest sens au obtinut-o dela investitorii straini ce au cumparat obligatiuni cu dobanda depana la 10%. Ulterior, toti cei care se imprumutasera de pe piatade capital au intrat in faliment, in conditiile in care crizacreditelor a redus fluxurile de finantare.
Directorii executivi ai celor trei banci islandeze intrate infaliment si mai apoi preluate de guvernul de la Reykjavik audeclarat ca se lupta din rasputeri sa recastige incredereainvestitorilor externi.
Companiile se confrunta cu dificultati in conditiile in caredeclinul coroanei islandeze si dobanda extrem de ridicata au redussubstantial consumul de pe insula din nordul Atlanticului, careimporta aproximativ 70% din produsele de care are nevoie, inclusivpetrol.
Economia islandeza se va contracta cu 8,5% anul acesta, in timpce inflatia va urca la 11,7%, acestea fiind cele mai slaberezultate economice ce se vor inregistra in randul economiilordezvoltate, potrivit celor mai recente estimari publicate deFMI.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
