Istoria unuia dintre cei mai importanţi jucători din industria alimentară mondială, dr. Oetker, este strâns legată de regimul nazist, fabricile grupului aprovizionând armatele nemţeşti în cel de-Al Doilea Război Mondial. Fondatorul grupului se instruia să devină ofiţer SS în primul lagăr de concentrare nazist, Dachau, scrie Bloomberg.
Cu doar câteva săptămâni înainte de a deveni ofiţer în serviciul de securitate nazist SS, Rudolf-August Oetker a aflat că familia sa (mama, tatăl vitreg şi surorile vitrege) a fost ucisă într-un atac cu bombe al Aliaţilor în oraşul nemţesc Bielfeld.
Vestea nu a fost una tragică doar pentru cadetul de 28 de ani ci şi pentru dictatorul german Adolf Hitler întrucât familia lui Rudolf-August deţinea fabricile Dr.August Oetker OHG, care aprovizionau cu produse alimentare armata germană în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Oetker a primit permisia pentru a se întoarce în 1944 în oraşul natal pentru a controla ceea ce mai rămăsese din afacerea familiei. În următoarele zece decenii, fostul cadet care a fost instruit la Dachau a ridicat imperiul Oetker, cu afaceri în industria alimentară, a băuturilor, sectorul bancară, hotelier, dar şi în domeniul transporturilor. Holdingul Oetker are astăzi peste 26.000 de angajaţi şi vânzări anuale de 10,9 miliarde de euro.
Oetker a murit în 2007, la vârsta de 90 de ani lăsând în urmă un imperiu evaluat la 8,9 miliarde de euro, potrivit Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg, dar şi opt moştenitori din trei căsătorii. Fiecare dintre aceştia controlează 12,5% din holdingul Dr.August Oetker KG, cu sediul în Bielefeld, potrivit purtătorului de cuvânt al companiei, citat de Bloomberg.
O afacere începută cu peste un secol în urmă
Bazele afacerii Oetker au fost puse în 1891, când farmacistul August Oekter vindea praf de copt care nu schimba gustul produselor în care era folosit. August Oetker a fost, de asemenea, primul german care a comercializat praf de copt şi praf de budincă în plicuri separate. Singurul său fiu, Rudolf, ofiţer înarmata germană, a fost ucis în bătălia de la Verdun din Franţa, în 1916. Trei ani mai târziu, soţia lui Rudolf, Ida Meyer, s-a recăsătorit cu Richard Kaselowsky, un bun prieten al fostului său soţ. Kaselowsky, împreună cu Louis Oetker, un frate mai tânăr al lui August, au preluat afacerea în 1921. Cei doi au construit mai multe fabrici şi au extins afacerile în Germania, dar s-au lansat şi în alte industrii, precum cea farmaceutică.
În 1933, Louis Oetker a murit, iar Kaselowsky a devenit membru al Partidului Nazist. În acelaşi perioadă Hitler devenise cancelar al Germaniei. La sfârşitul anilor 1930, Kaselowsky s-a alăturat grupului de elită Freundeskreis Reichsfuehrer SS, din care făceau parte ofiţeri nazişti şi oameni de afaceri, înfiinţat de Heinrich Himler, şeful SS şi “arhitectul” holocaustului.
Compania lui Oetker şi Kaselowsky a contribuit la maşina de război a celui de-Al Treilea Reich, prin parteneriate încheiate cu serviciul SS şi armata germană pentru livrarea de praf de copt şi budincă în timpul războiului. O altă companie a grupului Oetker, Kochs Adler producea armament de război, personalul său fiind format din sclavi de război.
Fiul vitreg al lui Kaselowsky, Rudolf-August Oetker, a fost recrutat de armata germană în 1940 şi s-a oferit voluntar pentru SS în următorul an. El a început instruirea pentru a deveni ofiţer în 1942. Oetker s-a înrolat la şcoala de ofiţeri din lagărul Dachau, din nord-estul Munchen-ului.
Grupul Oetker în cifre
Familia Oetker deţine controlul conglomeratului prin două consilii de administraţie: un consiliu de patru directori care se se ocupă de strategia companiei, şi un consiliu de consultanţă, format de şapte membri. Cei mai mulţi dintre directori nu sunt membri ai familiei Oetker, potrivit site-lui grupului.
Rudolf-August Oetker s-a retras din funcţia de partener general al consiliului director în 1981, lăsându-l în locul său pe fiul cel mare, August. Oetker şi-a petrecut timpul liber colecţionând obiecte de artă şi dezvoltând lanţul hotelier de lux al imperiului. El nu a renunţat însă la funcţia de preşedinte al consiliului de consultanţă până la sfârşitul vieţii, în 2007. Cu cinci ani înainte de a deceda, August şi-a transferat partea sa de acţiuni copiilor săi şi familior lor.
Cea mai mare divizie a grupului Oetker este cea de transporturi maritime de marfă. Compania a livrat anul trecut 3,3 milioane de tone de marfă în porturi din Buenos Aires, Sydeny sau Cartagena Colombia. Business-ul a avut vânzări de 5,5 miliarde de euro în 2012, jumătate din cifra de afaceri totală a grupului. Diviziile producătoare de bunuri alimentare şi băuturi au avut vânzări însumate de 5 miliarde de euro în 2012.
Dr.Oetker în România
Dr.Oetker este cel mai mare jucător pe piaţa aditivilor alimentari din România, cu afaceri de 55 milioane de euro în 2012 (245 milioane de lei), potrivit datelor RECOM şi ale Ministerului de Finanţe. Cu o marjă a profitului de aproape 9%, Dr. Oetker este una din puţinele firme care au reuşit să-şi menţină afacerile pe plus în criză fără să simtă o scădere accentuată a profitabilităţii.
Din portofoliul de produse al companiei fac parte atât aditivi de patiserie, dar şi conservanţi, decoruri pentru prăjituri sau deserturi.Dr. Oetker a intrat pe piaţa locală în 1998, când a achiziţionat firma Regal Corporation. Patru ani mai târziu a deschis şi o unitate de producţie în localitatea Curtea de Argeş (judeţul Argeş) unde se produc marea majoritate a produselor comercializate pe piaţa locală. Firma Regal Corporation nu este singura pe lista de achiziţii din România a germanilor, Dr.Oetker achiziţionând la finalul anului 2007 şi brandul şi activele societăţii Inedit Food din Cetăţeni, judeţul Argeş, cu activităţi pe piaţa produselor din soia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
