Business Internaţional

Istoria modernă a Greciei este o istorie a datoriilor şi default-urilor. Unele au adus şi ceva bun

Istoria modernă a Greciei este o istorie a datoriilor...

Autor: Bogdan Cojocaru

09.07.2015, 17:17 1850

În ultima vreme, presa internaţională vuieşte de avertismente că Grecia va intra în default şi că grecii vor intra pe un teren neexplorat. Dar nu este aşa. În decursul celor 190 de ani de istorie modernă, statul grec a trecut prin această experienţă de mai multe ori, scrie Greek Reporter.

În decembrie 1893, premierul grec Charilaos Trikoupis a rostit în Parlamentul elen una dintre cele mai dramatice declaraţii din istoria Greciei: “Din păcate, suntem în faliment”. Ce a urmat după această declaraţie?

Guvernul grec, cedând administraţia economică a ţării puterilor europene, a fost obligat să impună taxe suplimentare pe toate tranzacţiile, să reducă cheltuielile publice, să retragă un volum mare de bani din circulaţie, să vină cu reforme sociale şi să reducă la minim corupţia.

Aceasta din moment ce programul anterior de reforme nu a oferit statului elen veniturile necesare pentru ca acesta să-şi poată onora obligaţiile către creditorii săi internaţionali.

“Totul s-a întâmplat din cauza supraîndatorării, însă împrumuturile respective au rezultat în proiecte de infrastructură care au ajutat poporul grec. Din acest faliment a ieşit ceva bun”, afirmă Thanos Vermis, profesor la Universitatea din Atena.

După falimentul din 1893, autorităţile greceşti au aplicat reforme esenţiale care au ajutat economia ţării să-şi recâştige competitivitatea şi să devină una dintre cele mai puternice de pe continentul european.

Trei ani după crahul Wall Street-ului din 1929, Grecia a căzut din nou pradă creditorilor şi a fost nevoită să intre în incapacitate de plată. Totuşi, ceva pozitiv s-a întâmplat şi de această dată. Cetăţenii greci s-au îndreptat către piaţa internă, dezvoltând economia rurală.

Acestea nu sunt singurele falimente suferite de Grecia în istoria sa modernă.

În 1827, primul Guvernator al Greciei, Ioannis Kapodistrias, neputând plăti două împrumuturi luate de guvernul grec în 1824 şi 1825, a anunţat intrarea în incapacitate de plată. Mai mulţi istorici susţin că Bătălia de la Navarino (20 octombrie, 1827), care a consacrat independenţa ţării, a fost de fapt o inţiativă a creditorilor internaţionali ai Greciei prin care aceştia încercau să-şi recupereze banii de la un stat organizat.

Disputele cu creditorii deveniseră ceva normal, economia nu progresa şi nu existau fonduri pentru plata datoriilor. Din aceste motive Regele Otto a luat iniţiativa de a aplica măsuri nepopulare, care a accelerat evoluţiile politice care au dus la lovitura de stat militară a lui Dimitrios Kallergis din 3 septembrie 1843. După Revoluţia din septembrie, Grecia a intrat în faliment.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO