Când Umberto Dulizia a decis să devină asistent cu 20 de ani în urmă, nu s-a gândit niciodată că va avea greutăţi financiare. Şi totuşi, Umberto şi-a văzut puterea de cumpărare scăzând în ultimii ani şi susţine că sistemul fiscal al Italiei a apăsat cel mai greu asupra clasei de mijloc, scrie Bloomberg.
Nemulţumirea lui Dulizia este împărtăşită de mulţi italieni, care se confruntă cu o creştere a costurilor de trai în timp ce salariile le-au rămas în mare parte neschimbate. Acum, guvernul de la Roma încearcă să facă ceva în legătură cu această problemă şi vrea ca băncile să suporte costurile.
Planurile de cheltuieli ar trebui să ofere susţinere clasei de mijloc în mare măsură prin reduceri de taxe cu un cost de aproximativ 2,7 miliarde de euro pe an, pe o perioadă de trei ani. Premierul italian Giorgia Meloni ar putea avea mari dificultăţi în a-i convinge pe italieni că astfel de reduceri le vor îmbunătăţi semnificativ viaţa.
Italia nu este singura care face astfel de eforturi. Guverne din Atena până în Lisabona vor să reducă povara pentru grupul de cetăţeni care constituie coloana vertebrală a economiilor, societăţilor şi electoratelor lor, şi care au avut cel mai mult de suferit de când ţările lor au încercat să-şi revină de pe urma crizei financiare.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunţat o reformă de 1,6 miliarde de euro a sistemului de impozite pe venituri al ţării sale în septembrie, menită să susţină clasa de mijloc şi familiile cu mulţi copii. Măsurile vor reduce impozitul pe veniturile cuprinse între 10.000 şi 60.000 de euro şi se vor aplica pentru aproximativ 4 milioane de persoane.
În Italia, măsurile vor creşte cu până la 440 de euro pe an salariul muncitorilor cu venituri cuprinse între 28.001 şi 50.000 de euro. În Portugalia, bugetul pe 2026 al premierului Luis Montenegro introduce reduceri de taxe modeste, dar ţintite pentru clasa de mijloc.
Focusul reînnoit pe reducerea taxelor, în special pentru cei din clasa de mijloc, vine în condiţiile în care mai mulţi dintre liderii regiunii încearcă să-şi cimenteze mandatele deja îndelungate într-o vreme în care alţi lideri europeni se chinuie să rămână la putere.
Costurile de trai au crescut în întreaga lume, însă în multe moduri Europa de sud a avut mai mult de suferit, iar asta pentru că ţările din regiune au petrecut deceniul anterior în austeritate, menţinând cetăţenii sub presiune. Cândva sinonimă cu o gestionare economică eronată, regiunea se laudă acum cu cea mai bună situaţie bugetară de pe continent.
Şi totuşi, ţările din sudul Europei rămân sub media UE la capitolul PIB/cap de locuitor. Şomajul a scăzut semnificativ de la vârful din criză, dar se menţine peste media UE. Creşterile salariale din regiune sunt modeste.
Deşi publicul recunoaşte nevoia de finanţe mai solide, acesta consideră costurile în creştere de trai drept una dintre îngrijorările de top, relevă sondajele.
Dacă ultimele măsuri de susţinere anunţate vor reuşi să-i convingă pe alegătorii nemulţumiţi va depinde probabil de cât de mare şi de durată va fi impactul acestora.
