Criza datoriilor din zona euro a intrat într-o nouă fază,îndreptându-se către două dintre cele mai mari economii aleEuropei, Italia şi Spania. Noul puseu a fost declanşat deneliniştea investitorilor puşi în faţa unor dovezi ale lipsei deunitate în cadrul guvernului italian într-un moment critic pentrufinanţele statului şi viitorul zonei euro, care trebuie să salvezedin nou de la faliment Grecia.
Panica de pe pieţe a împins la niveluri record randamenteleobligaţiunilor guvernamentale italiene şi spaniole, evoluţiaacestora încadrându-se în modelul urmat de titlurile Greciei,Portugaliei şi Irlandei înainte ca statele să fie nevoite săapeleze la ajutorul UE şi FMI, scrie The Telegraph.
Pentru Italia, creşterea costului de finanţare intervine într-unmoment în care guvernul trebuie să acopere datorii de 70 demiliarde euro numai în august şi septembrie. Având în vedere căItalia este al treilea mare debitor din lume, cu un grad deîndatorare echivalent cu 120% din PIB, povara dobânzilor pentrudatoriile de 1.840 miliarde euro se va simţi profund.
Berlusconi dă foc Romei
Premierul italian Silvio Berlusconi nu-şi putea alege un momentmai periculos pentru a lovi în propriul ministru de finanţe, GiulioTremonti, respectat pentru modul în care a condus economia întimpul crizei financiare, potrivit The New York Times. "Nu este unjucător de echipă şi crede că este un geniu în timp ce toată lumeaeste cretină", a spus Berlusconi făcând referire la Tremonti, carese împotriveşte unor reduceri de taxe propuse de premier şi insistăpe austeritate pentru consolidarea finanţelor. Dacă Tremonti vadeveni o victimă politică, Italia ar putea fi măturată de crizadatoriilor.
Implicaţiile îngenuncherii Italiei şi Spaniei ar fi imense.Italia are a treia economie ca mărime din zona euro, iar Spania pecea de-a patra. De altfel, economia italiană este mai mare decâtcele ale Greciei, Irlandei şi Portugaliei la un loc. Dacă pieţeleîmping costurile de finanţare ale celor două state la nivelurinesustenabile, ar putea fi pusă în pericol întreaga uniunemonetară.
Chiar şi fără problema Italiei pe masă, oficialii europeni, cares-au întâlnit ieri pentru a discuta pe tema crizei datoriilor, aumult de muncă în următoarele zile, deoarece se pare că s-auîmpotmolit cu discuţiile despre modul în care ar trebui inclussectorul privat în a doua salvare a Greciei.
Nemţii sunt în centrul oricărei salvări
Odată cu căderea Italiei sau Spaniei, Germania, cea maiputernică forţă economică europeană, va trebui să admită căsistemul euro are grave probleme structurale şi să cumpere sau celpuţin să ofere garanţii pentru datoriile italiene şi spaniolepentru a salva zona euro sau să accepte destrămarea uniuniimonetare, ceea ce va păta politica externă a Berlinului.
Obligaţiunile italiene şi spaniole s-au prăbuşit luni, spread-ul(diferenţa) faţă de titlurile germane, considerate sigure, atingândcele mai ridicate niveluri de după introducerea euro.Randamentele obligaţiunilor italiene şi spaniole pe zece ani s-ausituat la 5,4%, respectiv 5,8%.
Tensiunile s-au resimţit şi pe burse, unde indicele FTSE alBursei de la Londra scăzuse la jumătatea şedinţei de tranzacţionarecu 0,87%, în timp ce bursele din Franţa şi Germania, ţări ale cărorbănci au cele mai mari expuneri faţă de Spania şi Italia, aupierdut 2,15%, respectiv 1,48%. Euro s-a depreciat cu mai mult de1%, până la 1,4117 dolari.
Mai mulţi bani pentru fondul de urgenţă
Europa nu are în prezent puterea financiară de a salva Italiasau Spania prin aceleaşi metode aplicate în cazul Greciei,Portugaliei sau Irlandei.
De aceea, BCE încearcă să obţină de la oficialii europenidublarea la 1.500 de miliarde euro a resurselor Fondului Europeanpentru Stabilitate Financiară (FESF) - stabilit pentru ajutareastatelor cu probleme din zona euro - pentru a se include şisalvarea Italiei.
Publicaţia Die Welt menţionează că băncile centrale nu mai vorsă cumpere obligaţiuni suverane şi insistă ca achiziţiile să fiefăcute de FESF.
Având în vedere că oficiali ai BCE au propus anterior dublarearesurselor fondului pentru a amortiza şocurile unei posibilerestructurări a datoriilor elene, se poate trage concluzia că cele1.500 miliarde euro nu vor fi suficiente pentru ajutarea Italiei.Financial Times scrie că liderii europeni sunt pregătiţi să accepteun default parţial al Greciei.
Grecia ar putea avea nevoie de până la 15 ani pentru a-şirezolva problema datoriilor
Grecia va avea nevoie de mult mai mult timp decât cred mulţieuropeni pentru a-şi rezolva problema datoriilor, fiind necesară osoluţie care să acopere următorii 10-15 ani, a declaratpreşedintele Germaniei Christian Wulff(foto), citat de agenţia de presă ThomsonReuters.
"Nu poate fi ceva care va rezista trei luni, ci ceva care vaoferi soluţii pentru următorii 10-15 ani. Iar Grecia va avea nevoiede mult mai mult timp decât se crede în Europa", a spus Wulff. El aadăugat că băncile şi agenţiile de rating ar trebui trase mai multla răspundere pentru rolul jucat în criză.
Fondurile americane de investiţii pariază împotrivaItaliei
Fondurile de hedging din SUA fac pariuri substanţiale împotrivadatoriilor guvernamentale italiene, majorând poziţiile "short" peobligaţiuni (vânzarea unor active pe care nu le deţin şi achiziţiaacestora ulterior, mizându-se pe o scădere a preţului), scrieFinancial Times. Fondurile au majorat poziţiile "short" peobligaţiunile italiene în ultima lună mizând pe faptul căîngrijorările investitorilor legate de criza datoriilor din zonaeuro se vor extinde de la periferia uniunii monetare şi vorcuprinde Italia.
Italia ia măsuri pentru limitareaspeculaţiilor
Autoritatea italiană de supraveghere a pieţelor de capital aobligat investitorii să anunţe poziţiile "short", în încercarea dea reduce speculaţiile şi volatilitatea după vânzarea masivă deacţiuni bancare şi de obligaţiuni guvernamentale din ultima şedinţăa săptămânii trecute, scrie Financial Times. Bursa italiană apierdut peste 7% în valoare săptămâna trecută.
Guvernul elen a desemnat un bancher drept şef alagenţiei de privatizare
Guvernul elen l-a desemnat pe directorul general al EurobankEquities, Costas Mitropoulos, drept şef al agenţiei de privatizarecare va vinde active şi proprietăţi ale statului în valoare de zecide miliarde de euro pentru a reduce datoria publică. Ministrulfinanţelor Evangelos Venizelos l-a propus totodată pe YannisKoukiadis, profesor de drept, fost ministru şi parlamentareuropean, drept preşedinte al Consiliului de Administraţie alagenţiei. (Vlad Popescu)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
