Guvernul demisionar al lui Mario Draghi se pregăteşte să reducă estimarea de creştere economică pentru 2023 la puţin peste 0,5%, în condiţiile în care criza energetică apasă asupra celei de-a treia economii din zona euro, anunţă Reuters, care citează surse anonime.
Trezoreria estimează că produsul intern brut (PIB) ar urma să crească cu 3,3 sau 3,4% în acest an, în creştere faţă de ţinta de 3,1% care a fost stabilită în aprilie.
Pentru 2023, guvernul vede o creştere a PIB-ului de 0,6-0,7%, mult sub ţinta anterioară de 2,4%, au declarat două surse familiare cu acest subiect, avertizând că estimările sunt încă supuse unor modificări din cauza perspectivelor tot mai incerte.
Draghi a alocat deja aproximativ 66 de miliarde de euro din ianuarie pentru a încerca să atenueze impactul creşterii facturilor la electricitate şi gaze asupra firmelor şi familiilor.
Succesorul său, în urma alegerillor generale de duminică, va trebui probabil să meargă pe aceeaşi cale.
Italia intenţionează să îşi confirme obiectivul de deficit bugetar pentru 2022 la 5,6% din PIB stabilit în aprilie, a declarat săptămâna trecută ministrul Economiei, Daniele Franco. O creştere economică mai mică decât se aştepta va împinge deficitul fiscal de anul viitor peste ţinta anterioară de 3,9%.
Previziunile vor fi cuprinse în Documentul economic şi financiar (DEF) al Trezoreriei, care va fi publicat până la 27 septembrie.
Italia ar trebui să trimită proiectul de buget la Bruxelles până la jumătatea lunii octombrie pentru aprobare, dar sursele au declarat că timpul necesar pentru formarea unui nou guvern ar putea însemna o întârziere în acest an.
Naţionalista Giorgia Meloni, principala candidată pentru a deveni următorul prim-ministru al Italiei, plănuieşte reduceri de taxe de mai multe miliarde de euro în bugetul 2023 pentru a stimula creşterea economică, a declarat consilierul său economic.
Într-un interviu acordat Reuters pe 25 august, Meloni a declarat că va respecta regulile bugetare ale Uniunii Europene.
În condiţiile în care inflaţia se apropie de un teritoriu cu două cifre, BCE a operat două majorări supradimensionate ale ratelor în iulie şi septembrie şi a promis şi mai multe acţiuni, complicând eforturile Italiei de a îndepărta ameninţarea recesiunii şi de a reduce datoria publică.
Vârsta de pensionare se numără printre principalele probleme cu care se confruntă noul guvern în primul său buget.
Un regim temporar care le permite oamenilor să se pensioneze la 64 de ani expiră anul acesta, iar vârsta de pensionare va creşte la 67 de ani la 1 ianuarie, conform unei reforme nepopulare din 2011, pe care liderul Ligii, Matteo Salvini, un aliat al lui Meloni în blocul de dreapta, vrea să o elimine.
Ca o provocare suplimentară, Roma trebuie să ajusteze în fiecare an pensiile la preţurile de consum. În iunie anul trecut, Trezoreria a declarat că factura pensiilor va creşte anul viitor la 16,2% din PIB, de la 15,7% preconizat în 2022, din cauza inflaţiei.
